România, de 15 ani în Uniunea Europeană. Am aderat, dar ne-am integrat? Plusurile și minusurile mariajului România-UE

Miercuri, în ședință comună, membrii Parlamentului marchează 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Calendaristic, evenimentul trebuia marcat în primele zile din ianuarie (aderarea a avut loc la 1 ianuarie 2007), dar din cauza vacanței parlamentare sărbătoarea s-a reportat. În cei 15 ani, Europa a trecut prin momente delicate (criza financiară din 2008, apoi un Brexit răsunător, criza migranților ș.a.), iar zilele acestea găsim o Europă preocupată de conflictul de la periferie, care pare să escaladeze. Pentru noi, integrarea a însemnat fără discuție un lucru pozitiv, deși o parte din speranțele puse în 2007 în UE nu s-au materializat.

Spațiul Schengen, o țintă mereu în mișcare

Una din aceste speranțe se referă la aderarea la spațiul Schengen, care nu a mai avut loc deși acest lucru e prevăzut în Tratatul de Aderare la UE – art.4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană.

Premierul Nicolae Ciucă spunea la finele anului trecut că nu garantează că România va fi în Schengen în 2022, deoarece decizia nu este la București. „Voi face tot ce este necesar astfel încât România să își îndeplinească acest deziderat pentru a intra în Schengen și vom întreprinde toate măsurile să clarificăm aceste linii pe care România le mai are de îndeplinit pentru a putea beneficia de acest statut”, a declarat Ciucă. ”Pot să îmi propun o astfel de ţintă, dar nu pot garanta că ea se întâmplă, pentru că nu depinde doar de noi”, a adăugat premierul.

Aderarea la moneda unică, o altă ”nălucă”

Înițial, data propusă pentru aderarea la euro a fost 2012. Apoi, pentru 2015. În vremea în care premier era Victor Ponta, acesta a propus o altă dată: 2020. Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, venea în aceași perioadă cu o dată mai optimistă și anume 2019.

Apoi, Meleșcanu a vorbit despre 2022. În prezent, orizontul în care Bucureștiul va începlini cele cinci criterii pentru a intra în clubul celor din zona euro a ajuns la intervalul 2024-2026. Isărescu, a spus că una dintre prioritățile mandatului său va fi aderarea României la zona euro, dar când va avea loc trecerea la euro, nimeni nu poate spune cu precizie.

Majoritatea românilor (75%) sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră având cea mare creștere a opiniei pozitive dintre țările UE (proporția crescând de la 63% la 75%, comparativ cu 2020), reiese din cel mai recent sondaj Eurobarometru Flash. De asemenea, 23% au spus că sunt împotrivă, iar restul că nu știu.

Când au fost întrebați dacă ei cred că va avea consecințe pozitive adoptarea monedei unice europene, cei intervievați au spus, într-o proporție de 63%, că da (creștere cu 13 p.p. față de 2020), 33% că nu, iar restul că nu știu.

Dacă România este pregătită să adopte euro: 27% că da, 69% că nu (în creștere cu 7 p.p.), restul nu știu.

44% dintre cei chestionați cred că adoptarea euro va duce la pierderea controlului asupra politicii economice, în timp ce 51% nu cred asta, iar restul nu știu.

Conform Eurobarometrului Flash, trecerea la moneda euro se bucură de un sprijin larg în statele membre care nu au adoptat încă moneda unică.

Sondajul a fost realizat în cele șapte state membre care nu au aderat încă la zona euro, și anume în Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia.

Marile avantaje ale ”umbrelei” UE

Mai țineți minte cum era înainte de aderare? Azi, dacă ai chef și bani să te duci să faci plajă în Grecia sau în sudul Franței, îți iei buletinul, te sui în primul avion și pleci, lucru imposibil înainte de 2007.

Apoi, cine își închipuia în România de dinainte de 2007 că politicienii și autoritățile vor deveni (mai) transparenți în gestionarea banului public şi poate chiar mai puţin corupţi. Sau că Justiția va băga după gratii un premier, mai mulți foști miniştri, parlamentari sau oameni de afaceri de carton?

Tot apartenența la UE a permis demersurile tot mai curajoase ale Agenţiei Naţionale de Integritate sau ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ciuda ”eforturilor” de a li se băga pumnul în gură. Chiar dacă România rămâne şi azi în topul corupţiei în Europa, politicienii și funcționarii publici sunt mai vulnerabili faţă de cum erau în urmă cu 15 ani.

Pe scurt, ”umbrela” UE a mai asanat din mocirla în care bălteam, chiar dacă mai e mult de lucru până a ne scălda în ape limpezi și cristaline.

Economia aproape că s-a dublat în cei 15 ani de la aderare

În 2007, PIB-ul României era de 123,7 miliarde de euro. La 15 ani după (la finalul lui 2021), PIB-ul era de 240 de miliarde de euro. E drept, la asta au contribuit și miliardele trimise de românii care au plecat să lucreze înafara țării, aderarea aducând cu sine o explozie a migrației românilor peste granițe.

Rata șomajului a fluctuat mult, cu vârfuri notabile în perioada crizei financiare, dar trăgând linie după cei 15 ani, vedem o scădere ușoară a acestui indicator.

Tot la capitolul bunăstare, menționăm și rata sărăciei relative, care a scăzut aproape la toate grupele de vârstă, înregistrând însă o creștere ușoară pentru cei din grupa 18-64 de ani:

Românii au început să demitizeze propria imagine despre Uniunea Europeană şi să vadă şi dezavantajele integrării: pierderea identităţii naţionale (65%), ameninţarea migraţiei (62%), transformarea în piaţă de desfacere pentru produsele UE (61%), pierderea independenţei şi guvernarea ţării de către birocraţii de la Bruxelles (54%). Multe sectoare din România suferă la capitolul competitivitate şi fac cu greu faţă concurenţei la nivel european. Piaţa românească a fost invadată de produse europene, iar mulţi dintre producătorii români, în special din agricultură, au început să vadă în libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor mai degrabă o ameninţare, în loc de a fi o oportunitate.

Câte miliarde Euro a pompat Uniunea Europeană în România, în 15 ani

Deși în perioada de programare 2014-2020 suntem printre ultimii în Uniunea Europeană la rata de absorbție de fonduri UE, totuși în cei 15 ani de la aderare, România a atras totuși mult mai multe miliarde de euro decât a plătit la bugetul comunitar, așa cum arată tabelele oficiale consultate de StartupCafe.ro.

În cei 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit fonduri europene valoare totală de 70,72 miliarde de euro și a contribuit la bugetul comunitar cu 24 miliarde euro. Astfel, România este pe plus cu 46,72 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007- 31 decembrie 2021.

Cei doi ani marcați de criza COVID, 2020 și 2021, au fost și cei în care Uniunea Europeană a trimis cei mai mulți bani în România: 15,31 miliarde de euro în total.

În perioada de programare 2007-2013 (din care am primit fonduri până în 2016), România a absorbit 36,6 miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 91%. Am ratat, din păcate, 3,6 miliarde de euro din banii care ne-au fost puși la dispoziție. În total, în prima perioadă de progamare am avut la dispoziție 40,2 miliarde de euro, cu tot cu banii de pre-aderare.

În prezent, suntem la a treia perioadă de programare de când România este în Uniunea Europeană. Practic, se suprapun perioada de programare 2014-2020 și 2021-2027, în acest moment.

În perioada de programare 2014-2020, România are la dispoziție 50,6 miliarde euro. Până la sfârșitul anului 2021, România a încasat din acești bani aproape 32 de miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 63%. Mai putem cere bani de la Comisia Europeană (în baza facturilor din proiecte) până la finalul anului 2023 din această perioadă de programare.

La partea de proiecte europene cu fonduri structurale și de investiții (FESI), nu stăm foarte bine – 56%, a cincea țară din coadă la rata de absorbție, ca bani încasați de la Comisie (cu tot cu avansuri pe care le-am primit fără proiecte, să ne ajute să începem implementarea).