Sari direct la conținut

China denunță "mentalitatea de colonizator" a Marii Britanii din cauza criticilor aduse noii legislații represive din Hong Kong

HotNews.ro
Liderul din Hong Kong, John Lee, Foto: Michael Ho Wai Lee / Zuma Press / Profimedia
Liderul din Hong Kong, John Lee, Foto: Michael Ho Wai Lee / Zuma Press / Profimedia

Consiliul Legislativ din Hong Kong a adoptat o nouă lege privind securitatea națională, care prevede închisoarea pe viață pentru infracțiuni precum trădarea și insurecția, potrivit Le Figaro.

Beijingul a denunțat miercuri criticile occidentale la adresa noii legi de securitate din Hong Kong, acuzând guvernul britanic că afișează o „mentalitate de colonizator profund înrădăcinată” și Uniunea Europeană de ipocrizie. Consiliul Legislativ din Hong Kong, o fostă colonie britanică înainte de predarea acesteia către China în 1997, a votat în unanimitate o nouă lege privind securitatea națională, care prevede închisoarea pe viață pentru infracțiuni precum trădarea și insurecția.

Textul, care va intra în vigoare pe 23 martie, completează legea securității naționale impusă de Beijing pe teritoriu în 2020, după demonstrațiile majore din anul precedent în favoarea democrației în Hong Kong.

Șeful diplomației britanice David Cameron a declarat că textul „va submina și mai mult drepturile și libertățile din oraș” și „va submina punerea în aplicare de către Hong Kong a obligațiilor sale internaționale” prevăzute în timpul retrocedării.

Ca răspuns, Ministerul de Externe chinez a criticat Marea Britanie pentru că este „ipocrită și standarde duble”, referindu-se la legile de securitate națională ale Marii Britanii, dintre care una a fost adoptată anul trecut.

„Marea Britanie a făcut comentarii incendiare și iresponsabile cu privire la situația din Hong Kong (…) acest lucru se datorează unei mentalități de colonizator și predicator adânc înrădăcinate”, a subliniat comisariatul care servește drept Ministerul Afacerilor Externe din Hong Kong. „Cerem insistent Marii Britanii să-și rectifice poziția, să înfrunte realitatea și să abandoneze fantezia de a-și continua influența colonială în Hong Kong”, a continuat el într-un comunicat publicat miercuri.

Comisariatul a oferit un răspuns separat la criticile din partea UE, care a spus că noua lege va afecta „atractivitatea pe termen lung” a teritoriului ca centru de afaceri internațional. „Îndemnăm UE să țină cont de interesul puternic pentru legea din Hong Kong și să renunțe la politica sa ipocrită” şi la „prejudecățile sale”, se arată în comunicat.

Noua lege adoptată de Parlamentul local enumeră cinci categorii de infracțiuni pe lângă cele deja pedepsite prin textul din 2020: trădare, insurecție, spionaj și furt de secrete de stat, sabotaj care pune în pericol securitatea națională, răzvrătire și „ingerință externă”. Denumită „Articolul 23”, noua lege va avea ca scop să umple „lacunele” lăsate de legislația anterioară, a spus liderul din Hong Kong, John Lee.

Guvernul teritoriului a mai susținut că crearea acestei noi legi a fost necesară în temeiul Legii fundamentale, mini-Constituția care guvernează insula de la predarea acesteia în 1997. Ambasada Chinei în Marea Britanie a asigurat că textul „protejează pe deplin drepturile și libertățile de care se bucură locuitorii din Hong Kong” și l-a acuzat pe Cameron de „denaturarea realității”.

Statele Unite, ONU și Japonia au criticat și ele Articolul 23. Marţi, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Vedant Patel, a declarat că Washingtonul este „alarmat” de conținutul legii. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturi, Volker Türk, a descris textul și adoptarea lui „precipitată” drept „un pas înapoi pentru protecția drepturilor omului”.

În ceea ce privește Japonia, aceasta și-a exprimat „marea îngrijorare cu privire la adoptarea (a legii), care va submina și mai mult încrederea în principiul ‘O țară, două sisteme’ „, care ar trebui să garanteze libertățile particulare ale Hong Kong-ului, inclusiv autonomia judiciară și legislativă față de China continentală, ceea ce i-a conferit statutul de centru financiar global. Acest principiu moștenit din contractul de retrocedare trebuie să fie valabil până în 2047.

Material realizat cu sprijinul Rador Radio România

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro