Instanța supremă sesizează Curtea Constituțională, la cererea REPER, privind ordonanța de comasare a alegerilor

​Judecătorii instanței supreme au admis marţi o cerere a reprezentanţilor REPER de sesizare a Curţii Constituţionale în privința ordonanței de guvern prin care alegerile locale au fost comasate cu cele europarlamentare.

În 16 martie, la constituirea Biroului Electoral Central, au fost respinse cererile REPER şi PMP de a avea câte un reprezentant în BEC, fiind invocate prevederile ordonanţei de comasare a alegerilor. REPER, condus de Dacian Cioloș, a atacat la instanța supremă procesul-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, însă contestaţia a fost respinsă marţi de judecători.

În schimb, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis o cerere a REPER de sesizare a Curții Constituționale privind ordonanţa de urgență a Guvernului privind comasarea alegerilor.

„Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României formulată de Partidul Reînnoim Proiectul European în România – REPER. Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG nr. 21/2024, în ansamblul său”, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ordonanţa de urgenţă 21/2024, publicată pe 8 martie, prin care au fost comasate alegerile locale cu cele europarlamentare, prevede la art. 2 lit. c) că din BEC fac parte membrii propuşi de partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020.

De asemenea, art. 2, lit.d) prevede că din BEC vor face parte membrii propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.

Conform unor adrese ale Senatului şi Camerei Deputaţilor transmise la BEC de Autoritatea Electorală Permanentă, partidele politice care au avut grup parlamentar propriu şi care pot desemna reprezentanţi în BEC sunt: PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR.

De asemenea, partidele care au obţinut mandate la alegerile europarlamentare din 2019 sunt: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, Pro România şi PMP.

REPER a trimis pe 15 martie o adresă la BEC în care solicita înregistrarea lui Tiberiu Ionuţ Petrescu ca reprezentant al său în Biroul Electoral Central. Cererea a fost respinsă pe motiv că REPER nu a obţinut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.

REPER are în prezent cinci europarlamentari, însă ei au fost aleşi în anul 2019 pe lista alianţei USR-PLUS.

Desfăşurarea la aceeaşi dată – 9 iunie – a alegerilor europarlamentare și a alegerilor locale „are numeroase beneficii şi poate motiva cetăţenii să se prezinte la urne asigurând o reprezentativitate mai mare a membrilor din România în Parlamentul European, consolidând poziţia României în Uniunea Europeană”, este argumentul adus de Guvern pentru decizia de comasare a celor două scrutine. Un alt motiv invocat este cel al reducerii cheltuielilor și a perioadei electorale.

PSD și PNL au convenit în 21 februarie comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale și candidaturi comune la alegerile pentru Parlamentul European. În calculele PSD și PNL, alegerile prezidențiale ar urma să fie devansate și să se desfășoare în septembrie.