Un an de la debutul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19: Românii s-au putut vaccina când, unde și cu ce vaccin au vrut. Și totuși, de ce mai mult de jumătate nu s-au vaccinat?

Suntem în anul în care am vorbit despre vaccin mai mult ca niciodată și în care știința ne-a oferit șansa de a avea acces la vaccinuri împotriva COVID-19 dezvoltate în mai puțin de un an de la izbucnirea pandemiei care ne-a schimbat viața tuturor. Campania de vaccinare împotriva COVID-19, cea mai amplă din istorie, a început în România chiar în a treia zi de Crăciun, acum exact un an, pe 27 decembrie. Pornită inițial cu dreptul – în primele luni erau veșnic cozi la centrele de vaccinare, platforma de programări se bloca adesea din cauza suprasolicitării, iar românii care nu prindeau loc la vaccinare în localitatea lor parcurgeau zeci sau sute de kilometri pentru a se putea vaccina acolo unde erau locuri libere – campania a pierdut apoi brusc din viteză.

Mai puțin de jumătate dintre români s-au vaccinat în primul an al campaniei

În ciuda faptului că România a fost una dintre puținele țări unde, începând din lunile aprilie-mai, oricine s-a putut vaccina unde a vrut, când a vrut și cu ce vaccin a vrut, astăzi suntem la coada Europei în ceea ce privește rata de vaccinare împotriva COVID-19 – mai puțin de jumătate dintre români s-au vaccinat – rata de vaccinare la populația eligibilă (cu vârsta peste 12 ani) este de 44%, iar la populația generală de aproape 39%.

Valul 4 al pandemiei, din această toamnă, a fost de departe cel mai dur care a lovit țara noastră, cu cel mai mare număr de îmbolnăviri și decese. Peste 90% dintre pacienții COVID-19 care au luat cu asalt spitalele românești în valul 4 au fost nevaccinați, iar majoritatea deceselor s-au înregistrat tot în rândul nevaccinaților, potrivit medicilor consultați de HotNews.ro.

Paradoxal, România a traversat cea mai neagră perioadă a pandemiei tocmai într-un moment în care românii aveau acces de luni bune la vaccin, și nu înainte ca acest lucru să fie posibil.

Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că medicii și specialiștii avertizaseră încă din vara acestui an că valul 4 al pandemiei va fi, în special, valul nevaccinaților

România s-a numărat printre primele țări europene care au dat startul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 în decembrie anul trecut. În primele luni, românii aproape s-au călcat în picioare pentru a se vaccina, iar țara noastră era printre primele din Europa în ceea ce privește rata de vaccinare împotriva COVID-19.

Astăzi suntem la coada Europei în ceea ce privește procentul de populație vaccinată împotriva COVID, lucru care s-a văzut din plin și în dimensiunile valului 4 al pandemiei.

Coincidență sau nu, campania de vaccinare din România s-a prăbușit odată cu venirea verii și anunțarea marii relaxări de către autorități.

Campanie de vaccinare fără campanie de comunicare și fără bani pentru promovarea vaccinării

Campania de vaccinare împotriva COVID-19 din România nu a fost dublată niciun moment de o campanie de comunicare reală, cu excepția unor clipuri cu medici foarte vizibili în timpul pandemiei difuzate de posturile de televiziune la debutul campaniei, care ne îndemnau să ne vaccinăm, și o campanie de informare a Guvernului lansată la începutul verii, constând în 11 clipuri centrate pe ideea „ce conține vaccinul?”. Lor li se adaugă conferințele de presă săptămânale ținute de Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei, Andrei Baciu, vicepreședintele CNCAV și Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP.

Chiar Valeriu Gheorghiță declara în toamna acestui an că „nu s-au alocat bani, sau cel puţin CNCAV, comitetul pe care eu îl coordonez, nu a avut fonduri pentru campania de comunicare şi de informare privind vaccinarea”.

Ce a lipsit României? „Am avut centre de vaccinare cu capacitate de a vaccina 100.000 de oameni pe zi, unde se vaccinau 3.000 de oameni pe zi. În România vaccinul împotriva COVID nu a lipsit niciun moment, dar a trebuit fie să donăm o parte dintre doze, fie să le vindem”, rezuma situația șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, într-o conferință de presă.

Practic, după primele 3-4 luni ale campaniei, în care au avut acces la vaccinare, într-o primă etapă, doar personalul medical, apoi bolnavii cronici, persoanele cu vârsta peste 65 de ani și „esențialii” – angajații din anumite domenii considerate esențiale – începând din lunile aprilie-mai, în România oricine s-a putut vaccina unde a vrut, când a vrut și cu ce vaccin a vrut, lucru care nu a fost posibil în foarte multe țări.

Primul mare scandal care a marcat campania de vaccinare: centre speciale pentru „esențiali”

Vaccinarea cu prioritate a „esențialilor” a dat naștere de altfel și primului scandal de proporții care a marcat campania de vaccinare din România. Pe 4 martie, când Vlad Voiculescu era încă ministrul Sănătății, instituția a publicat în premieră situația testărilor și a spitalizărilor în fiecare județ, precum și situația vaccinărilor în fiecare centru de vaccinare, pe platforma data.gov.ro. Publicarea acestor date a fost coordonată de Ștefan Voinea, consilier onorific al ministrului Sănătății. După publicarea acestor date, s-a vorbit în spațiul public despre centre speciale de vaccinare pentru „esențiali”, inaccesibile publicului larg, iar câteva zile după această mișcare, Vlad Voiculescu a fost erou pe rețelele de socializare. Acest episod l-a adus însă în conflict deschis cu premierul Florin Cîțu, care a trimis la Ministerul Sănătății Corpul de control. Pe 9 aprilie, Corpul de control al prim-ministrului a transmis Ministerului Public o sesizare penală in rem în acest caz, sesizare ce viza instituțiile care au atribuții legale privind gestionarea platformei naționale privind vaccinarea – Registrul Electronic Național de Vaccinări.

Scandalul centrelor speciale nu a afectat, la acel moment, campania de vaccinare, care avea să înceapă să piardă din viteză peste aproximativ două luni de la acel moment.

Câteva luni mai târziu, pe 30 septembrie, Vlad Voiculescu publica pe pagina sa de Facebook un document transmis pe 14 ianuarie premierului Florin Cîțu și prezentat la acea vreme și președintelui Klaus Iohannis, în care propunea amânarea vaccinării „esențialilor” și vaccinarea persoanelor cu vârsta peste 60 de ani și a celor cu boli cronice ca prioritate zero, având în vedere faptul că România dispunea, în acea perioadă, de un număr limitat de doze de vaccin.

Fostul ministru mai spunea că echipa sa de la minister convinsese unele dintre cele mai cunoscute agenții de publicitate să se implice pro bono în campania de vaccinare, însă la întâlnirea cu Klaus Iohannis „șocantă pentru mine atunci a fost liniștea ce s-a așternut în sală”.

Ministerul Sănătății nu a avut aproape niciun cuvânt de spus în campania de vaccinare

Trebuie spus că Ministerul Sănătății nu a avut, pe tot parcursul campaniei de vaccinare, niciun cuvânt de spus în privința acesteia. De la bun început, campania de vaccinare a fost gestionată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 – CNCAV (condus de Valeriu Gheorghiță), comitet aflat în subordinea directă a primului ministru. Singurul rol al Ministerului Sănătății a fost să asigure plata personalului din centrele de vaccinare. Atât în mandatul lui Vlad Voiculescu, cât și al Ioanei Mihăilă, dinspre Ministerul Sănătății s-au auzit acuzații la adresa premierului și a Ministerului Finanțelor că, deși au fost ceruți, banii pentru plata personalului din centrele de vaccinare au întârziat luni întregi.

În timpul mandatului său, Ioana Mihăilă a introdus și măsura acordării de tichete de masă în valoare de 100 de lei pentru persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 cu schema inițială de vaccinare (două doze Pfizer, Moderna sau Astra Zeneca sau o doză Johnson&Johnson), în încercarea de a stimula campania de vaccinare. HotNews.ro a scris recent că actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, ia în calcul să nu mai prelungească această măsură de la 1 ianuarie 2022.

„Ținta era să eliminăm pandemia şi ţinta a fost atinsă”

Coincidență sau nu, campania de vaccinare din România s-a prăbușit odată cu venirea verii și anunțarea marii relaxări de către autorități.

Pe 24 iunie, președintele Klaus Iohannis făcea o declarație greu de înțeles: „Campania a fost un succes, practic am oprit pandemia. Faptul că avem așa puține cazuri – nu mai avem un interes foarte mare pentru vaccinare.”

4 zile mai târziu, pe 28 iunie, și premierul Florin Cîțu anunța triumfător că „ținta era să eliminăm pandemia şi ţinta a fost atinsă”.

„Suntem pregătiţi nu numai de valul 4, suntem pregătiţi să depăşim pandemia. Sunt sigur că şi Ministerul Sănătăţii este pregătit, deci nu ar trebui să fie nicio problemă, avem dozele de vaccin” – Florin Cîțu pe 27 iulie.

În vara acestui an, pe măsură ce cererea a scăzut în centrele de vaccinare din orașe, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, condus de Valeriu Gheorghiță, a desprins echipe din centrele de vaccinare, echipe mobile care au ajuns inclusiv în localitățile din mediul rural care nu aveau nici centru de vaccinare, nici medic de familie. Valeriu Gheorghiță a prezentat săptămânal, pe durata verii, bilanțul vaccinărilor făcute de echipele mobile în localități izolate, program numit „Orașul vaccinează satul”. Valeriu Gheorghiță a promis vara trecută că aceste echipe mobile vor ajunge în toate comunele din România – peste 2.800 – pentru ca toată populația, inclusiv din mediul rural, să aibă acces la vaccin.

Cu toate acestea, valul 4 al pandemiei, care a pus țării noastre cele mai mari probleme, ne-a prins cu doar 30% din populația eligibilă (cu vârsta peste 12 ani) vaccinată.

Câți copii se așteaptă România să vaccineze și cum va arăta valul 5 cu mai puțin de jumătate din populație imunizată?

Campania de vaccinare a reînceput să ia avânt în luna octombrie, în plin val 4, când, pentru o perioadă scurtă, de una-două săptămâni, s-au vaccinat uneori peste 100 de mii de români pe zi, atingându-se noi recorduri zilnice. La acel moment, România a atins o rată de vaccinare de 40% din populația eligibilă, după ce intrase în valul 4 cu aproximativ 30% din populație vaccinată.

Mai este însă mult până departe, în condițiile în care așa-numita imunizare de turmă presupune vaccinarea a cel puțin 60-70% din populație, iar în acest moment prezența la vaccinare este din nou în cădere liberă, cu doar câteva mii de români vaccinați împotriva COVID-19 pe zi.

În plus, în cazul zonelor cu populație foarte densă, cum este Bucureștiul, nu se aplică regula cu 60-70% pentru asigurarea imunității de grup, ci ar fi necesar un procent de 86%, explica pentru HotNews.ro Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca și fost consilier în Ministerul Sănătății în mandatul lui Vlad Voiculescu: „Pentru tulpina Delta, care este foarte transmisibilă, într-o zonă urbană bine populată, procentul necesar de imunizare de turmă este cam de 86%. Dacă vorbim despre imunitate de grup, imunitatea de grup variază în funcție de populație și densitate – în București spre exemplu e nevoie de un procent de 86% din populație imunizată, iar într-o zonă rurală ar trebui undeva la 60%, ca să ai imunitate de grup.”

Românii au acum posibilitatea să facă și doza 3 de vaccin – doza booster – la minimum 6 luni de la schema inițială, însă nici aici nu se înghesuie.

În a doua jumătate a lunii ianuarie, România va începe vaccinarea împotriva COVID-19 a copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani. Țara noastră se așteaptă însă să vaccineze doar 20% dintre copiii sub 12 ani, potrivit Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19, document elaborat de Ministerul Sănătății, „date fiind studiile existente ce relevă un grad crescut de reticență parentală”, se arată în document.

Trebuie spus și faptul că, parcă direct proporțional cu scăderea dorinței de vaccinare în rândul populației și cu scăderea aglomerației din centre, în spațiul public, la televiziuni sau pe rețelele de socializare au zburdat în ultimele luni opinii anti-vacciniste și teorii ale conspirației privind vaccinarea împotriva COVID-19. Printre cei care le-au propagat – de la anonimi până la medici, artiști, politicieni cunoscuți sau o parte a presei.

Abia în ceasul al doisprezecelea, pe 17 octombrie, președintele Colegiului Medicilor, dr. Daniel Coriu, a anunțat că va susține „cu toată tăria” sancționarea oricărui medic prin suspendarea exercitării profesiei, dacă medicul prezintă în spațiul public teorii care nu sunt validate științific, iar prin informațiile transmise poate duce în eroare populația în privința stării de sănătate și periclita sănătatea publică. La peste două luni de la acel anunț, Colegiul Medicilor nu a nominalizat niciun medic ce ar putea fi sancționat și nu se știe când s-ar putea întâmpla acest lucru.

Ce, unde și când s-a greșit în campania de vaccinare? Ce trebuia făcut mai bine și cum se putea face? Puteam fi acum la procentul de 70-80% imunizați, cât este necesar pentru imunizarea de turmă? Cum ar fi arătat valul 4 în România în aceste condiții? Câte vieți ar fi fost salvate? Și cum va arăta valul 5 cu doar aproximativ jumătate din populație vaccinată? Întrebări deocamdată fără răspuns.