După ce Iohannis a tranșat subiectul tăierilor salariale, Marcel Boloș vine cu noi explicații „în tot acest tăvălug”

Ministrul liberal al Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș – cel care a avansat pentru prima dată varianta reducerii numărului bugetarilor și a reducerilor salariale în rândul acestora – vine cu explicații după ce președintele Klaus Iohannis a tranșat subiectul, spunând că nu vor fi niciun fel de tăieri de salarii.

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat sâmbătă, la Antena 3, pentru prima dată, că pentru respectarea sarcinilor asumate prin PNRR, guvernul ar putea revizui salariile bugetarilor sau ar putea chiar să reducă numărul acestora.

Declarațiile au venit în contextul în care Ministerul Finanțelor anunțase o gaură în buget. Ulterior, liderii coaliției au ieșit să îl contrazică pe Boloș, spunând că nu vor fi tăieri salariale. Joi, Klaus Iohannis a tranșat problema, susținând că nu vor exista nici tăieri de salarii și nici concedieri, iar discuția din spațiul public pe această temă „a luat-o într-o direcție complet greșită”. El a mai spus că „nu există nicio gaură” în buget și „nicio perspectivă tristă”, iar „politicienii și cvasipoliticienii trebuie să rețină bine că austeritatea nu este o soluție”.

Acum, Marcel Boloș vine cu explicații, susținând că, de fapt, el a prezentat la un post de televiziune reforma salarizării unitare pe care România și-a asumat-o pentru a obține banii din PNRR din cea de-a patra tranșă, în timp ce peste tot se vorbea despre o „gaură la buget de 20 de miliarde”. El spune că nu a vorbit niciodată de tăierea de salarii în contextul reducerii de cheltuieli, ci a vorbit „despre ceea ce scrie în PNRR: sustenabilitatea cheltuielilor bugetare”.

Mesajul postat de Boloș pe Facebook:

• „Deși este o poziție care te poate vulnerabiliza, mi-am asumat ca ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene că trebuie să ofer predictibilitate pentru ca România să nu piardă niciun cent din #baniieuropeni care i se cuvin.
• Departe de mine intenția de a intra într-un iureș de sporovăială generală, ci sunt mai degrabă convins că reforma nu se face printr-o timidă încercare de informare.
• În timp ce peste tot se vorbea despre o „gaură la buget de 20 de miliarde”, eu am prezentat la un post de televiziune reforma salarizării unitare pe care România și-a asumat-o pentru a obține banii din PNRR din cea de-a patra tranșă. Într-adevăr, o ocazie foarte bună să le iei și să le arunci împreună în malaxorul de speculă. Aceste două chestiuni sunt total separate, fără legătură una cu cealaltă.
• Primul subiect, legat de ,,gaura din buget”, este o problema legată strict de bugetul de anul acesta, unde Ministerul Finanţelor trebuie să găsească soluții, iar domnul premier a dispus măsuri in acest sens la nivelul Guvernului României.
• În schimb, eu am vorbit de nevoia de consolidare pe termen lung. Avem prevăzute, astfel:
• a) reforma pensiilor, inclusiv cea a pensiilor speciale;
• b) reforma fiscal-bugetară;
• c) reforma salarizării publice;
• d) reforma guvernanței companiilor de stat.
• Împrejurările curente mă determină să spun cu subiect și predicat că nu am vorbit niciodată de tăierea de salarii în contextul reducerii de cheltuieli. Ci am vorbit despre ceea ce scrie în PNRR: sustenabilitatea cheltuielilor bugetare.
• Astfel, Guvernul, prin coordonatori de reformă și investiții, respectiv Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, împreună cu ministerele de linie, respectiv Ministerul Finanţelor, trebuie să vină cu soluții privind implementarea acestora.
• Mai departe, ca profesor universitar cu experiență de 20 de ani în finanțe, atunci când am fost întrebat, mi-am permis să prezint din teorie câteva scenarii posibile pentru validarea acestui jalon greu, cu termen scadent in luna decembrie:
• a) revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care a fost prezentată în spațiul public ca tăiere de salarii. Dar am subliniat că acest lucru este imposibil, având în vedere experiență din trecut când s-a încercat tăierea salariilor cu 25%;
• b) revizuirea numărului de salariați din aparatul bugetar;
• c) revizuirea politicii fiscale și o colectare mai buna a impozitelor și taxelor.
• Sunt trei scenarii posibile. Dar ele NU au fost discutate în Coaliție. Se poate ca niciunul din aceste scenarii să nu fie agreat cu reprezentanții European Commission în vederea validării jalonului.
• Fără lozinci, este cert că reducerea cheltuielilor bugetare se va face prin reforme. Am convingerea că ele vor fi realizate chibzuit, cu strategia fermă de a NU afecta locurile de muncă și veniturile românilor.
• Rămâne de vazut care vor fi acestea. Până atunci, caut și partea pozitivă: am speranța că tot acest tăvălug va ajunge în final să ofere cele mai bune soluții pentru stabilitatea financiară și îmbunătățirea calității vieții”.