Cum se manifestă turistofobia, boala localnicilor care s-au săturat de Airbnb, și ce efecte are în România
Peste 1.165.523 de turiști străini s-au cazat pe plaiurile mioritice în primele șapte luni ale 2023. Cu precădere ne vizitează italienii, germanii, israelienii și americanii, atrași în special nu doar de Capitală, ci și de zonele montane sau cele din preajma Deltei Dunării.
În luna iunie 2023, 10% din turiștii care ne-au vizitat țara s-au cazat în regim Airbnb, adică 121.753 de persoane, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Mai mult, platforma americană de închiriere de locuințe pe termen scurt a ajuns anul trecut la valoarea de 200 de milioane de dolari pe piața locală, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului vorbind în proiectul de „Strategie Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului”, publicat în august 2023, despre 15.000 de proprietăți oferite spre închiriere în cadrul Airbnb:
„Economia colaborativă a devenit din ce în ce mai mult un fenomen care influențează turismul românesc. Spre exemplu, după cum indică statisticile online, România este prezentă cu aproximativ 15.000 proprietăți oferite spre închiriere în cadrul portalului Airbnb. Dintre acestea, circa un sfert (3.910 proprietăți în primul trimestru din 2022) sunt situate în municipiul București”.
Capitala este, de altfel, principala atracție turistică a României, și, în timp ce la noi Airbnb-ul se dezvoltă și crește, pentru că nu avem încă „exces” de turiști, alte orașe din Europa, dar și din lumea mai largă, au început să impună restricții severe platformei. Totul, în speranța diminuării supra-turismului, care are consecințe nefaste asupra orașelor ca obiecte de patrimoniu, dar și a stilului de viață al cetățenilor.