Seară japoneză dedicată romanului „Biroul pentru Grădini și Iazuri“ de Didier Decoin – miercuri, 20 martie, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 20 martie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la o seară japoneză dedicată lansării romanului Biroul pentru Grădini și Iazuri de Didier Decoin, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu, traducerea fiind semnată de Doru Mareș. La eveniment vor participa Mirela Murgescu, istoric, Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro și Despina Jderu, filolog. Șerban Georgescu, directorul Departamentului de Studii Asiatice din cadrul Universității Româno-Americane, va fi moderatorul întâlnirii. În partea a doua a evenimentului, plecând de la tematica romanului, vom discuta despre semnificația apei în tradiția japoneză.

Împrumutând senzualitatea stampelor japoneze, Biroul pentru Grădini și Iazuri este romanul unei călătorii inițiatice din Epoca Heian, periplul unei tinere femei care-și iubește soțul și dincolo de moarte. Între rivalități politice și ritualuri seducătoare, Didier Decoin surprinde atmosfera unei Japonii eterne, care se abandonează rafinamentului și simțurilor. Romanul a fost recompensat în 2017 cu Prix des Lecteurs de L’Express / BFMTV, fiind tradus în peste 15 limbi.

Katsuro, pescar iscusit de crapi, este nădejdea satului Shimae. Faima lui îi aduce mereu în cătun pe mesagerii imperiali, trimiși să ceară pești pentru iazurile sacre. După ce moare înecat în apele înșelătoare ale râului Kusagawa, numai tânăra lui văduvă, Miyuki, mai cunoaște ceremonialul îmblânzirii crapilor, numai ea știe cum să-i facă să-și frece boturile de palmele sale. Fără acești pești, satul lor va sărăci cumplit. Miyuki hotărăște să pornească singură la drum spre capitala imperială Heian-kyō, pentru a îndeplini cererea solilor. Va avea de-a face cu creaturi malefice ori fantastice, cu falși pelerini, cu hoți, cu prostituate, cu funcționari îngâmfați și lacomi, dar își va duce la bun sfârșit misiunea, trecând prin toate etapele unei adevărate inițieri spirituale. La capătul unui drum lung, plin de întâmplări violente, Miyuki îl va întâlni la palat pe temutul Nagusa Watanabe, directorul Biroului pentru Grădini și Iazuri.

„Acest roman, care debutează ca un omagiu pentru Japonia medievală, se îndreaptă spre reverii neașteptate. Ele descriu, cu mult mai bine decât orice povestire erotică, melancolia plăcerii fugitive, alcătuită din instantanee pe care nu încetăm să le cautăm, în van, până la moarte.“ – Lire

„Bine-ați venit în imperiul semnelor și sensurilor. Didier Decoin ne oferă un roman fascinant, fizic, organic, carnal, senzual, olfactiv, de o extraordinară bogăție simbolică.“ – La Croix

Scriitor, jurnalist și scenarist, Didier Decoin s-a născut la 13 martie 1945. După studii secundare la Notre-Dame de Sainte-Croix este admis la Facultatea de Drept, pe care însă o abandonează repede în favoarea jurnalismului. Trece prin redacții faimoase din presa scrisă și din radio – France-Soir, Le Figaro, Les Nouvelles Littéraires, La Voix des Sports, Europe 1 – înainte de a se consacra exclusiv scrisului. Debutează în anul 1966 cu romanul Le Proces a l’amour. Semnează, de-a lungul timpului, peste 40 de lucrări, singur sau în colaborare, dintre care 25 de romane. Unele dintre cărțile sale au fost recompensate cu premii importante: Prix des Libraires pentru Abraham de Brooklyn (1971), Prix des Quatre Jurys pentru Élisabeth ou Dieu seul le sait (1970), Prix Goncourt pentru John l’Enfer (1977), Prix de la Littérature Religieuse pentru Élisabeth Catez ou l’obsession de Dieu (1991), Prix Littéraire du Cotentin și Prix Livre et Mer Henri-Queffélec pentru Avec vue sur la mer (2005), Prix des Lecteurs de L’Express / BFMTV pentru romanul Biroul pentru Grădini și Iazuri (Le Bureau des Jardins et des Étangs, 2017; Humanitas Fiction, 2019). De-a lungul celor peste 50 de ani de activitate literară, numeroase alte romane l-au impus drept unul dintre cei mai apreciați scriitori francezi contemporani: Ceux qui vont s’aimer (1973), L’Enfant de la mer de Chine (1981), Autopsie d’une étoile (1987), La Femme de chambre du Titanic (1991), Madame Seyerling (2002), Est-ce ainsi que les femmes meurent? (2009), La Pendue de Londres (2013). Semnează scenarii pentru film și televiziune, iar unele dintre producțiile la care participă devin adevărate legende (L’Homme voilé, De guerre lasse, Hors la vie – Prix Spécial du Jury la Festivalul de la Cannes, I… comme Icar —Prix César pentru scenariu, Les Misérables, Balzac, Le Comte de Monte-Cristo). În 1995 este ales membru al Academiei Goncourt, al cărei secretar general este astăzi.

Un eveniment desfășurat în parteneriat cu Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru“ din cadrul Universității Româno-Americane. Accesul este gratuit în baza unei rezervări prin eventbook.