Evenimentele din cadrul Conferintei Internationale „1914-2014. Si daca Europa esueaza?”

Conferinta dedicata celor 100 de ani care au trecut de la momentul izbucnirii Primului Razboi Mondial „1914-2014. Si daca Europa esueaza?” ce va avea loc pe 19 si 20 septembrie, la Bucuresti marcheaza si debutul unei serii de conferinte dedicate acestui centenar care vor avea loc in urmatoarea perioada la Belgrad si Atena. Evenimentele desfasurate la Bucuresti vor reuni 20 de invitati din 10 tari europene: istorici, politologi, sociologi, scriitori care vor dezbate in cadrul a 4 mese rotunde problemele actuale ale Europei.

• Vineri, 19 septembrie, ora 18.00 (Aula BCU)

Cum convietuim unii cu altii in Europa si tarile vecine: diplomatie, sanctiuni, razboi

Mihai-Razvan Ungureanu (moderator)

Participa: Dan Dungaciu, Emil Hurezeanu, Ivan Krastev, Michael Stolleis

Nimeni nu vrea sa se ajunga la violenta. Pe de alta parte, nu intotdeauna Pacta sint servanda pentru toate partile implicate. Cit timp se pot prelungi negocierile diplomatice? Avem exemplul crizei din Kosovo, in care incercarile reiterate de a gasi solutii rezonabile n-au putut evita, in final, razboiul (declansat, de altfel, fara acordul Consiliului de Securitate, ceea ce constituie un subiect in sine). Sanctiunile economice sint si ele cu doua taisuri: ele pot avea un efect retroactiv si asupra tarilor care le aplica. In plus, ele afecteaza, inevitabil, mase largi de cetateni nevinovati. Alta intrebare: ce garantii de securitate au tarile vecine conflictului din partea organismelor internationale? Ce statut pot avea (sau spera) tarile inca neafiliate la blocurile de putere existente? De luat in calcul sint si o serie de urme ale istoriei in estul european (relatiile Romania-Moldova, Polonia-Ucraina, Ucraina-Rusia, Rusia-Crimeea).

• Simbata, 20 septembrie, ora 9.30 (Colegiul Noua Europa)

Vecinii de aproape si „vecinii” de departe ai Europei: Federatia Rusa si Statele Unite

Heinrich Detering (moderator)

Participa: György Dalos, Sonja Margolina, Oksana Sabuschko, Richard Swartz

Un efect al „globalizarii” este tendinta oricarei tensiuni locale de a iradia asupra ansamblului planetar. Problemele regionale pe care le are de rezolvat Europa in preajma hotarelor ei trebuie sa tina cont de interese, presiuni si solidaritati ale unor parteneri care, desi sint la distanta, au un cuvint de spus. Statele Unite au asumat „vecinatatea” europeana in timpul celor doua razboaie mondiale, dupa cum au asumat „vecinatatea” asiatica in Irak. Europa se plaseaza, vrind-nevrind, intre doi „jucatori” politici, foarte diferiti, dar la fel de influenti. E „vecinatatea” NATO o garantie de stabilitate politica, in raport cu „vecinatatea” Federatiei Ruse (si a potentialilor ei aliati asiatici)? Ce inseamna Rusia (istoric, cultural, politic) pentru Europa si ce inseamna, pentru Europa (istoric, cultural, politic) Statele Unite? E Europa un negociator optim in relatiile Federatia Rusa – Statele Unite? Are un rol de jucat? Exista un anti-americanism european si un anti-europenism american?

• Simbata, 20 septembrie, ora 11.30 (Colegiul Noua Europa)

Europenism si etnicitate. O reinventare a conceptului de „stat national”?

Raluca Alexandrescu (moderator)

Participa: Andrei Cornea, Slavenka Drakulić, Silvia Marton, Ilma Rakusa

In ciuda globalizarii si a retoricii comunitare, se pare ca natiunile au oarecari dificultati sa concilieze imperativul cooperarii, al actiunii economice si politice concertate (implicind, intre altele, anumite cedari de suveranitate), cu sentimentul identitatii etnice, al traditiilor locale, al orgoliului national. Uniunea Europeana n-a gasit inca modalitatea cea mai eficienta de a tine in echilibru aceste tendinte contrare. Discursul comunitar are efectul paradoxal de a stirni, adesea, reactii centrifugale. Estul si Centrul european au, de altfel, o proasta experienta a aglutinarii impuse. Dupa decenii de Internationala Socialista, de „internationalism proletar”, ele au nevoie de un ragaz al regasirii de sine. Dar nici tarile democratiilor avansate nu sint ferite de recrudescente, uneori alarmante, ale nationalismului xenofob. Ce mai poate insemna astazi „Europa Natiunilor”?

• Simbata, 20 septembrie, ora 18.00 (Teatrul Odeon)

Granitele Europei: amenintare, zona gri sau „zona de negociere”?

Andrei Plesu (moderator)

Participa: Edhem Eldem, Yaroslav Hrytsak, Jörn Leonhard, Karl Schlögel

Multe din tarile Europei Centrale si de Est au suferit, in anii Razboiului Rece, de un sindrom al excluziunii. Se simteau „europene”, dar nu aveau acces la masa comunitara. Dupa 1989, in perioada de pre-aderare la UE, s-a trecut de la sindromul excluziunii, la unul al non-apartenentei: nu mai exista „lagarul socialist”, dar nu exista inca o absorbtie definitiva in perimetrul institutional al Vestului. Riscul era o indefinita prelungire a unui statut de „zona gri”. In momentul de fata, dincolo de hotarele Uniunii Europene, exista inca tari candidate (Moldova, Ucraina), dar exista, foarte aproape, un „vecin” recalcitrant, cu perspectiva de a deveni o amenintare (Federatia Rusa). Intr-un articol publicat nu de mult in Die Zeit, Wolf Lepenies era de parere ca anumite teritorii circum-europene (Ucraina si Turcia, de pilda) ar trebui sa accepte un statut de trading zones: prin definitie, ele apartin simultan unor lumi diferite si ar fi preferabil sa ramina ca atare, intr-o utila postura de intermediari. Nici Ucraina, nici Turcia nu trebuie „europenizate”, dupa calapodul clasic al „integrarii”, practicat pina acum. Vocatia lor este una a concilierii, a temperarii oricarei confruntari, a deliberarii pasnice, evitindu-se „iritarea” contraproductiva a vecinilor lor rasariteni. Intrebarea este in ce masura o tara poate subzista in conditia de „coridor”? In ce masura este legitim si benefic sa i se interzica o optiune geopolitica ferma, o afiliere civilizatoare?