Skip to content

Parlamentul elvetian a respins definitiv "dictatul dat de americani bancilor elvetiene banuite ca au sustinut evaziunea fiscala"

Consiliul National, camera inferioara a parlamentului elvetian, a respins miercuri, inca o data, sa discute in regim de urgenta o lege formulata la solicitarea Washingtonului, menita sa solutioneze litigiile fiscale in care sunt implicate bancile elvetiene care au acceptat bani americani nedeclarati, transmite AFP.

Ca urmare a acestui nou refuz in urma celei de a doua citiri, proiectul de lege este ingropat de parlamentul elvetian, cu toate ca initiativa legislativa se bucura de sprijinul bancilor si al guvernului de la Berna.

  • Lex USA, dictatul dat de americani bancilor elvetiene banuite ca au sustinut evaziunea fiscala

Lex USA, numele dat in Elvetia unei legi de urgenta reclamate de Statele Unite pentru reglarea conflictului fiscal dintre bancile elvetiene si justitia americana, care le banuieste ca au ajutat cetateni americani in practica evaziunii fiscale, este o lege fara precedent in dreptul international, scrie AFP.

Concret, Washingtonul a impus Bernei in urma cu o luna un „program unilateral”, take it or leave it, pentru rezolvarea chestiunii bancilor elvetiene care au ajutat contribuabilii americani sa plateasca mai putine impozite.

Continutul acestui program a fost pastrat strict secret, la cererea americanilor.

Guvernul elvetian, care si-a dat acordul, a precizat doar ca acest program trebuie sa intre obligatoriu in vigoare in 1 iulie 2013, la cererea americanilor. Incepand cu aceasta data, se deschide un interval de 12 luni in care bancile elvetiene, in colimatorul justitiei americane, vor putea coopera cu speranta de a obtine o reducere a pedepselor si sanctiunilor, a caror amploare este necunoscuta.

Bancile elvetiene vor trebui de asemenea sa furnizeze americanilor numele angajatilor lor si al tuturor intermediarilor care au fost in contact cu clientii americani.

Aceasta lege are drept scop sa suspende dreptul elvetian timp de un an deoarece, potrivit Bernei, bancherii ar incalca legea elvetiana dar ar coopera cu americanii.

Acest punct de vedere este contestat de mai multi experti in dreptul international, care apreciaza ca bancile elvetiene pot coopera cu justitia americana in conditiile prevederilor actuale.

Conflictul dintre Washington si bancile elvetiene a aparut in urma cu mai multi ani, cand institutiile financiare au continuat sa accepte capitaluri americane nedeclarate, in ciuda dosarului UBS din 2009, cand marea banca elvetiana a fost condamnata la o amenda record in Statele Unite pentru ajutor la evaziune fiscala.

Numerosi clienti americani au parasit atunci UBS si au cautat refugiu la alte banci elvetiene, care i-au acceptat fara prea multe griji.

Timp de trei ani, s-au derulat negocieri intre Berna si Washington in incercarea de a pune punct acestor practici, fara niciun rezultat, insa.

In urma amanarilor repetate din partea Bernei, Washington a decis sa transfere dosarele a aproximativ 15 banci elvetiene, vizate de Fiscul american, catre justitiei.

Ulterior, SUA au pregatit acest program unilateral, unde a avut efectul unei furtuni in Elvetia, in conditiile in care mediul politic si bancar nu se astepta la un asemenea atac.