INTERVIU Cum sunt recepționate în Transnistria avertismentele despre „războiul hibrid” al Rusiei în Moldova: „Nu am vrea să se aplice scenariul din Karabah în cazul nostru”
Un deputat din „Sovietul Suprem” de la Tiraspol, Andrei Safonov, susține că Institutul pentru Studierea Războiului emite „concluzii părtinitoare” referitoare la războiul hibrid al Rusiei în Moldova și că oficialii de la Chișinău ar fi, de fapt, cei care „provoacă Moscova pentru anumite acțiuni”.
După ce Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) a publicat zilele trecute o analiză în care vorbea despre „o operațiune hibridă” a Rusiei privind destabilizarea Moldovei, HotNews.ro a încercat să afle și o perspectivă din Transnistria referitoare la aceste avertismente.
Regiunea separatistă este văzută ca un potențial factor de destabilizare a Moldovei: purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat Guvernul de la Chișinău că încearcă „să sugrume” Transnistria din punct de vedere economic, iar un blogger militar rus a scris recent că Moldova se înarmează pentru a integra regiunea cu forța.
Deputatul Andrei Safonov din „Sovietul Suprem” de la Tiraspol spune, într-un interviu pentru HotNews.ro, că ISW emite „concluzii părtinitoare” și că nu Rusia exercită presiuni asupra Moldovei, ci conducerea acestei țări „provoacă Moscova”.
Deputatul afirmă și ideea, care nu este susținută de dovezi, că Moldova ar vrea să rezolve conflictul transnistrean după modelul „Nagorno-Karabah” (care s-a încheiat prin intervenția armată a Azerbaidjanului și plecarea a peste 120 mii armeni care locuiau în regiunea separatistă).
Institutul pentru Studierea Războiului a scris recent despre interesele Rusiei de a destabiliza situația în Republica Moldova, inclusiv prin recentele declarații ale lui Serghei Lavrov și Maria Zaharova. Cum este percepută această informație la Tiraspol?
Andrei Safonov: Consider că Institutul pentru Studierea Războiului emite concluzii destul de părtinitoare, deoarece nu Rusia exercită presiune asupra Republicii Moldova, ci, dimpotrivă, de un an sau chiar de doi, conducerea Republicii Moldova promovează o politică menită să provoace Moscova pentru anumite acțiuni.
În aceste acțiuni se înscriu declarațiile zilnice ale persoanelor din conducerea de vârf a țării critice la adresa Rusiei. Mai mult, unele dintre acestea (n.r.- declarații) au un caracter primitiv.
În plus, Chișinăul interzice sursele mass-media incomode, inclusiv cele rusești și a expulzat majoritatea diplomaților ruși din ambasadă și, în final, a renunțat la negocierile în formatul „5+2” (n.r.- negocierea diplomatică pentru rezolvarea conflictului transnistrean, din care fac parte cele două părți în conflict, alături de Rusia, Ucraina, OSCE, plus UE și SUA ca observatori) declarând oficial că acest format și-a pierdut dreptul la existență.
Prin urmare, în acest caz, declarațiile făcute de diplomații ruși reprezintă doar o reacție la ceea ce se întâmplă. Nu observ anumite încercări active de a influența situația politică din Republica Moldova.
Ați spus „să provoace Moscova pentru anumite acțiuni”. Despre ce e vorba mai exact?
Eu cred că aici este vorba, în primul rând, despre încercarea de a provoca Rusia să întrerupă relațiile diplomatice. Trebuie menționat că reprezentanții conducerii de vârf a Republicii Moldova nu au dorit să se întâlnească cu oficialii de rang înalt ai Rusiei.
Dacă e să vorbim despre subiectul nostru, de la bun început președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu-și dorește să se întâlnească cu „conducerea Transnistriei”.
Din punctul de vedere al Tiraspolului, de unde ar putea proveni un eventual pericol pentru regiune, inclusiv cel informațional, dar și cel referitor la stabilitatea și securitatea localnicilor?
În ceea ce privește Transnistria, un rol principal îl au tradițiile democratice care au stat la baza formării „statului transnistrean”. Aici, menționez că nu există interdicții asupra niciunui site web și nu se blochează nicio sursă de mass-media.
Prin urmare, nu se resimte niciun pericol care să conducă la blocarea sau interzicerea canalelor de informații. Mi-aș dori ca toți să respecte astfel de reguli și să nu interzică pe cei care au opinii diferite.
Dar despre un eventual pericol militar?
În ceea ce privește un eventual pericol militar, Transnistria a subliniat de la bun început că susține ferm pacea în regiunea de Sud-Vest a fostei Uniuni Sovietice. Aceasta se datorează faptului că, atât Rusia, cât și Ucraina sunt două state frățești care ne-au ajutat în mod semnificativ în 1992, în fața invaziei „naționaliștilor români”.
Ca urmare, Transnistria a acceptat mii de refugiați ucraineni. În plus, Transnistria subliniază necesitatea restabilirii păcii în toate regiunile care ne înconjoară.
Din păcate, suntem îngrijorați de faptul că din partea Republicii Moldova vin declarații conform cărora pentru soluționarea conflictului transnistrean trebuie, în primul rând, să se renunțe la formatul de negocieri „5+2″, iar în al doilea rând, să se aplice așa-numita „experiență din Karabah” (n.r.- în realitate, conducerea Republicii Moldova nu a declarat oficial despre o astfel de intenție).
Desigur, aceste circumstanțe nu contribuie deloc la o atmosferă liniștită, însă noi sperăm că pacea va fi restabilită și că nu va izbucni un război.
Ca să fim corecți în cadrul acestui interviu, vreau să notez faptul că vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, dar și alți oficiali de la Chișinău de fiecare dată reiterează poziția precum că problema transnistreană poate fi soluționată doar pre cale pașnică, adică nu se ia în calcul „scenariu din Karabah” și acțiunile Azerbaidjanului în acest caz.
Eu aș vrea să se întâmple exact astfel, cum spuneți. Desigur, există alți politicieni care în prezent nu sunt la putere, iar mâine ar putea veni la guvernare sau ar putea fi supuși influențelor radicale din Occident, care ar putea apela la calea militară.
În orice caz, cred că toate părțile implicate în această confruntare ar trebui să facă tot posibilul pentru a stabili mai ferm garanțiile păcii la Nistru și să prevină apariția unor aspecte militare ale conflictului. De asemenea, este necesar să se respecte acordurile semnate anterior cu privire la situația din Zona de Securitate.
„Transnistria pledează pentru alianța cu Rusia și păstrarea prezenței militare ruse”
Andrei Safonov. FOTO: Arhiva personală
În calitate de deputat, cum vedeți acești doi ani de război în Ucraina, în condițiile în care chiar în preajma regiunii transnistrene au loc bombardamente?
Transnistria a pledat întotdeauna pentru pace, prietenie și chiar alianța dintre Rusia și Ucraina, deoarece, așa cum am menționat, ambele țări au oferit un sprijin considerabil Transnistriei. Trebuie să ținem minte că Ucraina a primit peste 100 de mii de refugiați din Transnistria în 1992. În acest context, orice compromis la care vor ajunge, atât Moscova, cât și Kievul (desigur, nu știm când și cum se va întâmpla acest lucru) cu siguranță ne-ar bucura.
Despre recentele evenimente care vizează relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, protestele împotriva modificărilor în Codul Vamal, astfel încât agenții economici din stânga Nistrului să plătească taxele aferente importului egale pentru cei din dreapta Nistrului. Cum ați aprecia aceste relații la începutul acestui an?
Tiraspolul le califică ca „destul de tensionate” și nu Tiraspolul a fost inițiatorul acestei situații. Se evidențiază o politică destul de clară: taxele suplimentare să afecteze situația din Transnistria, să aducă starea economică și financiară până la o criză acută.
Asta ar fi necesar pentru a impune Tiraspolul să accepte toate condițiile Chișinăului, și anume intrarea în componența unitară a Republicii Moldova, dar și ulterioară posibila intrare în componența României.
Asta pentru că integrarea de facto dintre București și Chișinău este observată deja cu ochiul liber. Tiraspolul însă are alte planuri în acest sens – noi pledăm pentru integrarea euroasiatică, dar fără a afecta pe cineva. La mod sigur, cea mai optimă soluție ar fi anularea acestor taxe.
Cum vede Tiraspolul datele făcute publice de vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, care arată că 90% din locuitorii regiunii transnistrene și-au perfectat pașapoartele Republicii Moldova? Nu ar fi acesta un semn pentru Tiraspol?
Nu, nu este niciun semn pentru nimeni, pentru că în mare parte pașapoartele sunt perfectate pentru a obține posibilitate de a trăi și a lucra. În condițiile în care Transnistria nu este un stat recunoscut la momentul actual, fiecare persoană își caută soluții care ar permite sau să muncească, sau să iasă undeva (peste hotare – n.r.).
La noi sunt mulți cetățeni ai Republicii Moldova, ai Rusiei, ai Ucrainei. Mai mult, se întâmplă ca o persoană să dețină toate aceste cetățenii concomitent, odată cu pașapoarte bulgare, israeliene, dar și altele. Dar acest lucru nu înseamnă că ei sunt adepții „integrării în Moldova”.
Acest lucru este egal cu faptul că deținătorii cetățenii române din Republica Moldova nu pledează pentru contopirea de către „vecinul de peste Prut”.
Și cum vedeți, totuși, soarta mai departe a regiunii transnistrene?
În primul rând, este necesar ca formatul „5+2” să fie funcțional, unde sunt reprezentate toate puterile geopolitice, fapt care permite să căutăm cea mai echilibrată soluție.
În al doilea rând, am vrea să pornim relațiile economice în estul Transnistriei, prin teritoriul ucrainean, dar și nemijlocit cu Ucraina. Și, desigur, Transnistria pledează pentru alianța cu Rusia și păstrarea prezenței militare ruse, pentru că aceasta este garanția fizică pentru securitatea Transnistriei și a populației locale.
În ceea ce privește procesul de integrarea europeană a Republicii Moldova și începerea negocierilor de către Chișinău privind aderare la UE, cum își vede Tiraspolul rolul și locul?
Transnistria își vede rolul său în calitate de un stat independent, în baza referendumurilor care au avut loc în 1991 și 2006. Pe lângă asta, Tiraspolul pledează pentru integrarea euroasiatică, pentru că asta ne permite să păstrăm sectorul real al economiei, adică producția. Și stipularea păcii la Nistru, de asemenea, este un aspect foarte important.
Cu mare regret, Tiraspolul notează că deocamdată nu există un răspuns asemănător din partea Chișinăului, după cum am mai menționat asta se referă și la întrevederi „la nivel înalt”, dintre conducătorii Chișinăului și Tiraspolului. Însă chiar în 1992, în condițiile de război, asemenea întâlniri au avut loc. Din acest motiv, cred că este necesară reluarea întrevederilor „la nivel înalt”.
Cine este Andrei Safonov
Andrei Safonov, în vârstă de 59 de ani, este deputat al Sovietului Suprem de la Tiraspol, așa-zisul parlament din regiunea transnistreană. În anii 90, politicianul a fost deputat în Parlamentului Republicii Moldova, iar în 2006 a candidat pentru funcția de „președinte” al Transnistriei. În prezent, conduce și Asociația politologilor independenți din regiunea transnistreană.
INTERVIURILE HotNews.ro