EXPLICAȚII Care este diferența dintre o încălzire globală cu 2 grade și una cu 1,5 grade și unde ne aflăm acum

În repetate rânduri, la summitul ONU privind clima de la Glasgow, liderii lumii au subliniat necesitatea de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Prin acordul de la Paris din 2015 țările se angajează să limiteze creșterea temperaturii medii globale semnificativ sub 2 două grade Celsius față de nivelurile preindustriale și să vizeze o țintă de plus 1,5°C.

Asta, în condițiile în care o amenii de știință au spus că depășirea pragului de 1,5°C riscă să declanșeze efecte mult mai grave ale schimbărilor climatice asupra oamenilor, vieții sălbatice și ecosistemelor.

Pentru a preveni acest fenomen este necesară reducerea la aproape jumătate a emisiilor globale de CO2 până în 2030 față de nivelurile din 2010 și reducerea acestora la zero până în 2050 – o sarcină ambițioasă pe care cercetătorii, finanțiștii, negociatorii și activiștii prezenți la COP26 dezbat cum să o realizeze și cum să plătească pentru ea.

Dar care este diferența dintre o încălzire de 1,5°C și 2°C, potrivit mai mulți oameni de știință citați de Reuters:

Unde ne aflăm acum?

Lumea s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1°C peste nivelurile preindustriale. Fiecare dintre ultimele patru decenii a fost mai fierbinte decât oricare alt deceniu de după 1850.

„Niciodată nu am avut o asemenea încălzire globală în doar câteva decenii”, a declarat specialistul în climatologie Daniela Jacob de la Centrul de servicii climatice din Germania.

„Jumătate de grad înseamnă o climă cu mai multe extreme, iar acestea pot fi mai frecvente, mai intense și cu o durată mai mare”, adăugat ea.

Chiar în acest an, ploile torențiale au inundat China și Europa Occidentală, provocând moartea a sute de persoane. Alte sute de persoane au murit când temperaturile din nord-vestul Pacificului au atins valori record.

În Groenlanda au avut loc fenomene de topire masivă, incendii de vegetație au devastat Marea Mediterană și Siberia, iar seceta record a afectat părți din Brazilia.

„Schimbările climatice afectează deja fiecare regiune locuită de pe glob”, a declarat Rachel Warren, climatolog la Universitatea East Anglia.

Caniculă, ploi și secetă

Încălzirea suplimentară până la 1,5°C și peste acest nivel va agrava aceste efecte. „Pentru fiecare creștere a încălzirii globale, schimbările în ceea ce privește fenomenele extreme devin mai mari”, a explicat cercetătorul în domeniul climei Sonia Seneviratne de la ETH Zurich.

De exemplu, valurile de căldură vor deveni atât mai frecvente, cât și mai severe.

Un episod de căldură extremă care se producea o dată pe deceniu într-o climă fără influența umană s-ar produce de 4,1 ori pe deceniu la o încălzire de 1,5°C și de 5,6 ori la 2°C, potrivit Grupului de experți în științele climei al ONU (IPCC).

Dacă lăsăm încălzirea să ajungă la 4°C, un astfel de eveniment ar putea avea loc de 9,4 ori pe deceniu.

De asemenea, o atmosferă mai caldă poate reține mai multă umiditate, ceea ce duce la precipitații și mai extreme, ce cresc riscul de inundații. De asemenea, crește evaporarea, ceea ce duce la secete mai intense.

Colapsul calotei glaciare și distrugerea habitatelor marine

Diferența dintre 1,5°C și 2°C este decisivă pentru oceanele și regiunile înghețate ale Pământului.

„La o temperatură de 1,5°C, există o șansă bună de a preveni colapsului celei mai mari părți a calotei glaciare din Groenlanda și din vestul Antarcticii”, a declarat cercetătorul în domeniul climei Michael Mann de la Universitatea de Stat din Pennsylvania.

Acest lucru ar ajuta la limitarea creșterii nivelului mării la câțiva metri până la sfârșitul secolului, chiar și așa o schimbare importantă care ar eroda coastele și ar inunda unele state insulare mici și orașe de coastă.

Însă, dacă se depășește 2°C, calota de gheață s-ar putea prăbuși, a spus Mann, iar nivelul mării ar putea crește până la 10 metri, deși nu se știe cu ce rapiditate s-ar putea întâmpla acest lucru.

O încălzire de 1,5°C ar distruge cel puțin 70% din recifurile de corali, dar la 2°C, peste 99% ar fi pierdute. Acest lucru ar distruge habitatele peștilor și comunitățile care se bazează pe recife pentru hrană și mijloace de trai.

Foamete, țânțari și incendii de pădure

O încălzire de 2°C, față de 1,5°C, ar crește, de asemenea, impactul asupra producției de alimente.

„Dacă se înregistrează în același timp pierderi de recolte în câteva dintre grânarele lumii, atunci s-ar putea înregistra creșteri extreme ale prețurilor la alimente, precum și penurie și foamete în zone întinse ale lumii”, a declarat specialistul în climă Simon Lewis de la University College London.

Într-o lume mai caldă, țânțarii purtători de boli precum malaria și febra dengue s-ar putea extinde pe o arie de răspândire mai largă.

Însă, la 2°C, o parte mai mare de insecte și animale ar pierde majoritatea habitatului lor, comparativ cu 1,5°C, și ar crește riscul de incendii de pădure – un alt risc pentru animalele sălbatice.

”Puncte de inflexiune”

Pe măsură ce lumea se încălzește, crește riscul ca planeta să atingă „puncte de inflexiune”, în care sistemele Pământului trec un prag care declanșează efecte ireversibile sau în cascadă.

Nu se știe cu exactitate când vor fi atinse aceste puncte.

De exemplu, secetele, reducerea precipitațiilor și distrugerea continuă a Amazonului prin despăduriri ar putea duce la prăbușirea sistemului de păduri tropicale, eliberând CO2 în atmosferă în loc să îl stocheze.

Sau încălzirea permafrostului arctic ar putea provoca descompunerea biomasei înghețate de mult timp, eliberând o cantitate mare de emisii de carbon.

„De aceea este atât de riscant să continuăm să emitem combustibili fosili… deoarece creștem probabilitatea de a depăși unul dintre aceste puncte de cotitură”, a spus Lewis.

Dincolo de creșterea de 2 grade Celsius

Până în prezent, promisiunile privind schimbările climatice pe care țările le-au depus în registrul de angajamente al Națiunilor Unite indică faptul că lumea este pe cale să atingă o încălzire de 2,7°C.

Agenția Internațională pentru Energie a declarat joi că noile promisiuni anunțate la summitul COP26 – dacă vor fi puse în aplicare – ar putea menține încălzirea sub 1,8°C, deși unii experți au contestat acest calcul.

Rămâne de văzut dacă aceste promisiuni se vor traduce în acțiuni concrete.

O încălzire de 2,7°C ar duce la o „căldură insuportabilă” în anumite perioade ale anului în zonele tropicale și subtropicale.

Biodiversitatea ar fi extrem de redusă, securitatea alimentară ar scădea, iar condițiile meteorologice extreme ar depăși capacitatea majorității infrastructurilor urbane de a face față, au declarat oamenii de știință.

„Dacă reușim să menținem încălzirea sub 3°C, probabil că vom rămâne în limitele capacității noastre de adaptare ca civilizație, dar la o încălzire de 2,7°C vom trece prin mari greutăți”, a declarat Mann.

Referințe:

EXPLICAȚII Care este diferența dintre o încălzire globală cu 2 grade și una cu 1,5 grade și unde ne aflăm acum

Unde ne aflăm acum?

Caniculă, ploi și secetă

Colapsul calotei glaciare și distrugerea habitatelor marine

Foamete, țânțari și incendii de pădure

”Puncte de inflexiune”

Dincolo de creșterea de 2 grade Celsius

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”