Alegeri în București: Vom rămâne deconectați de la experiența occidentală? Idei pe care nu le auzi în Capitală

Administrațiile locale din marile orașe ale lumii civilizate fac schimb de experiență între ele, își împărtășesc studii și cercetări, astfel încât să nu-și repete greșelile. Nu i-am auzit în această campanie pentru niciunul dintre candidați să fi vorbit despre conectarea Bucureștiului la uriașul izvor de experiență și de cunoștințe practice, care există deja în marile orașe din vest. Eu cred că acest lucru spune multe despre noi, și nu neapărat de bine.

• Unele subiecte nu sunt populare. În București poți să pierzi voturi dacă spui că unele cartiere noi, străzi, pasaje sau alte lucrări de infrastructură nu ar fi trebuit construite niciodată. Sau că parcările pe domeniul public nu trebuie să fie date gratis. Totuși, în marile orașe din vest aceste lucruri sunt știute și acceptate de majoritatea oamenilor.

În săptămânile de campanie electorală pentru Primăria Capitalei am vrut să înțeleg mai bine ce ar trebui să discute candidații pentru București și ce ar trebui să facă viitorul edil. Despre ce teme ar trebui să vorbească, de exemplu, la dezbaterile pe care HotNews le-a organizat împreună cu Facultatea de Arhitectură din București, dincolo de problemele deja cunoscute ale orașului: expertizarea clădirilor cu risc seismic ridicat, traficul, termoficarea, dezvoltarea urbană haotică și așa mai departe?

Pentru acest lucru am luat legătura cu organizația ICLEI, o rețea internațională formată din peste 2500 de orașe și regiuni din 125 de țări din toată lumea, care colaborează între ele pentru a se dezvolta sustenabil. 

Finanțată din contribuțiilor membrilor, dar și din fonduri UE, organizația facilitează schimburile de experiență între orașe, oferă ghiduri, cercetări și ajută administrațiile locale să afle ce a avut succes la alții și ce nu. ICLEI funcționează ca o platformă prin care orașele au acces la experiențele și metodele aplicate de ceilalți membri. 

Nu e puțin lucru, cred eu, să știi, de pildă, ce metode au aplicat Bruxelles, Viena sau Varșovia, care au avut nevoie de între 8 și 15 ani pentru a convinge localnicii să nu mai meargă cu mașina personală, ci să folosească transportul în comun. 

Idei pe care nu le auzi pentru București

O expertă în mobilitate urbană din cadrul organizației ICLEI, m-a ajutat să înțeleg concepte absolut noi, pe care nu le-am auzit niciodată în București.

De exemplu, „cererea indusă” care înseamnă că pe măsură ce crești capacitatea rutieră – construiești un bulevard nou, un pasaj, o bandă în plus – cu atât mai multe mașini ajung să folosească noul spațiu, ceea ce readuce aglomerația la nivelul inițial. 

„Este un fenomen observat în mod repetat în orașe mari din Europa și America de Nord, nu o simplă teorie, și se bazează pe un comportament predictibil: dacă deplasarea cu mașina devine mai rapidă, oamenii tind să o folosească mai des, iar cei care luau înainte transportul public revin la mașină”, mi-a explicat experta, care m-a rugat să nu-i menționez numele, pentru a nu ridica suspiciuni că intervine în campania electorală din București. 

Am mai auzit astfel și despre faptul că marile orașe din vest am început să înlocuiască, cu mulți ani în urmă, conceptul de „predict and provide”, adică prevezi traficul viitor și construiești pentru el, cu cel de „decide and provide”, care înseamnă că stabilești ce tip de mobilitate vrei prioritizat și construiești în funcție de obiectivele strategice. 

Cu alte cuvinte, dacă vrei ca oamenii să se deplaseze din punctul A în punctul B doar cu transportul în comun, nu cu mașinile personale, atunci construiești doar o linie de tramvai, nu o stradă pe care pot merge autoturismele. 

Ar ajuta ieftinirea transportului în comun pentru ca oamenii să-și lase mașinile acasă? Răspunsul e nu. Au făcut-o și alte orașe și nu s-a întâmplat nimic. 

Cel mai convingător argument este cât va dura deplasarea, dintr-un punct în altul: dacă oamenii ajung mult mai repede cu transportul în comun decât cu mașina, atunci vor opta pentru autobuz sau tramvai.

Există foarte multe întrebări pe care noi bucureștenii le avem încă și care și-au găsit răspunsurile în alte orașe europene. 

„Nu există proiecte majore în derulare cu Bucureștiul”

Ce mi-a mai spus experta și m-a surprins este că Bucureștiul nu are în acest moment proiecte majore în derulare cu ICLEI. 

„În prezent, colaborarea dintre ICLEI Europe și administrația Bucureștiului este limitată; nu există proiecte majore în derulare. În schimb, organizația a lucrat în ultimii ani cu mai multe orașe din România care sunt active în domeniul mobilității și al sustenabilității urbane, precum Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Constanta, Oradea sau Brașov”.

Cum facem să nu repetăm greșelile altora?

Într-un interviu acordat Hotnews, profesoara Mihaela Negulescu, coordonatoarea masterului de mobilitate urbană de la facultatea de Arhitectură din București spunea că membrii administrației locale din București nu prea obișnuiesc să se consulte nici cu experții din România. Cu cei străini, cu atât mai puțin.

Poate viitorul primar va avea o deschidere mai mare către vestul Europei acolo unde lucrurile au fost testate cu mulți ani înaintea noastră. Tot Mihaela Negulescu spunea că Parisul a avut nevoie de vreo 40 de ani pentru a-și rezolva problemele: „Noi putem face mai repede, dacă nu le repetăm greșelile”. 

Dar cum facem „să nu le repetăm greșelile”, dacă nu suntem atenți la ce au făcut ei înaintea noastră? 

Iar aceasta este întrebarea mea pentru viitorul primar: când vom conecta cu adevărat Bucureștiul la experiența marilor orașe ale lumii?