AUDIO Jurnalul de mediu RFI – HotNews.ro: Distrugerea naturii va afecta economiile nationale. BP si autoritatile americane nu au reusit sa stopeze scurgerile de petrol din Golful Mexicului

Asculta Jurnalul de Mediu Radio France Internationale – HotNews.ro

Descarca fisierul audio in format MP3

Distrugerea naturii va afecta economiile nationale

Pierderile permanente inregistrate in natura ar putea lovi in curand economiile nationale, arata un raport ONU, care avertizeaza ca unele ecosisteme vor ajunge intr-un punct in care vor deveni inutile pentru umanitate. Este vorba de moartea rapida a unor paduri, invadarea cursurilor de apa de catre alge sau extinctia in masa a recifelor de corali.

Luna trecuta, oamenii de stiinta au atras atentia ca guvernele nu isi vor atinge tintele privind protectia biodiversitatii fixate pana in 2010.

Grupul global al vertebratelor, care include mamifere, reptile, pasari, amfibieni si pesti, s-a imputinat cu o treime in perioada 1970-2006. In 2002, la Johannesburg, guvernele s-au angajat sa reduca din rata pierderilor in materie de biodiversitate si au fixat o serie de tinte cu termen limita pana in 2010. Printre acestea se numara stoparea pierderii si degradarii habitatelor, protejarea a cel putin 10% din regiunile ecologice ale Pamantului, controlarea raspandirii speciilor invazive sau asigurarea ca negotul international nu implica specii amenintate cu disparitia.

Pana acum, nici unul din guvernele care au emis rapoarte in acest sens nu a sustinut ca ar fi atins aceste tinte.

„21% din mamifere, 30% din amfibieni, 12% din pasari si 27% din corali sunt amenintate cu extinctia”, spune directorul executiv adjunct al Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii. „Daca lumea ar inregistra pierderi echivalente privind pretul actiunilor, acestea ar atrage un raspuns rapid si o panica generalizata”.

ONU crede ca relatia dintre pierderile inregistrate in natura si pagubele economice nu este doar la nivel figurat. Un proiect in derulare, botezat „Economia Ecosistemelor si a Biodiversitatii” (TEEB), incearca sa cuantifice valoarea monetara a diverselor servicii pe care ni le asigura mediul inconjurator, precum purificarea apei si a aerului, protejarea coastelor in fata furtunilor sau conservarea florei si faunei pentru ecoturism. Daca aceste servicii dispar sau se degradeaza, ele trebuie inlocuite cu ajutorul fondurilor scoase din bugetele societatilor.TEEB a calculat deja ca pagubele anuale din sectorul padurilor inseamna o pierdere intre 2-5 trilioane de dolari.

BP si autoritatile americane nu au reusit sa stopeze scurgerile de petrol din Golful Mexicului

Grupul petrolier BP si autoritatile americane cauta cu disperare solutii pentru a stopa scurgerile de titei din Golful Mexicului, dupa ce incercarea de a opri dezastrul ecologic cu ajutorul unei carcase de beton a esuat. Compania britanica va incerca, in zilele urmatoare, sa coboare in adancul oceanului o noua carcasa, mai mica decat cea retrasa sambata, in conditiile in care in fiecare zi sunt deversate in Golf 800.000 de litri de petrol.

BP se teme acum de un dezastru ecologic mult mai mare, daca toate incercarile sale de a stopa scurgerile de titei esueaza.

Grupul britanic a anuntat ca mareea neagra l-a costat pana acum 350 de milioane de dolari, dar factura ar putea fi evaluata in final la ordinul miliardelor.

Masina de spalat care curata pasarile de petrol

An de an, milioane de galoane de petrol ajung in apa marilor in urma accidentelor care implica vase petroliere, arata un clip video ce anunta noua inventie. Efectele pot fi devastatoare asupra faunei, iar unele dintre cele mai afectate victime sunt pasarile marine. Scurgerile de petrol sunt adesea toxice si au un efect direct asupra penajului pasarilor, impiedicandu-le sa inoate sau sa se hraneasca. Pana acum, voluntarii s-au oferit sa curete pasarile contaminate cu mainile, dar este un proces care necesita mult timp si este stresant pentru pasari.

Drept urmare, o companie petroliera a creat un soi de masina de spalat pentru pasari, al carui program dureaza doar 7 minute, spre deosebire de cele circa doua ore pe care le implica spalatul manual. Noua inventie reduce astfel considerabil timpul petrecut de pasari in conditii de stres si pe cel de recuperare pana la intoarcerea lor in salbaticie.