Arhiepiscopia Bucureştilor, reacție la investigația Recorder: Materialul e construit cu intenția obsesivă de a transfera asupra BOR și PF Daniel potențiala vină a unor angajați / Se va face o cercetare de către Administraţia Patriarhală
Arhiepiscopia Bucureştilor transmite miercuri că, pentru clarificarea aspectelor apărute în materialul video intitulat „Clanul Marelui Alb”, publicat de Recorder, reprezentanţii Administraţiei Patriarhale vor face „o cercetare” la Arhiepiscopia Bucureştilor.
- Reamintim că publicația Recorder a prezentat marți, la capătul a opt luni de documentare, o investigație despre „o reţea secretă în care oameni de afaceri, politicieni şi prelaţi de la vârful Bisericii lucrează mână în mână într-o megaafacere: construcţia şi reabilitarea de biserici din bani publici”. „Toată acestea reţea operează cu binecuvântarea celui mai puternic om din Biserica Ortodoxă Română, pe care oamenii săi îl numesc Marele Alb”, spun jurnaliștii de la Recorder.
Arhiepiscopia Bucureştilor acuză demersul jurnalistului ca fiind „lipsit de credibilitate”, întrucât – spune instituţia bisericească – „materialul este construit cu intenția obsesivă de a transfera asupra Bisericii Ortodoxe Române și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel potențiala vină a unor angajați din administrația bisericească și a unor așa-ziși complici ai instituției Arhiepiscopiei Bucureștilor”.
„Se critică, pe fond, buna chivernisire a banilor în Biserică, nevorbindu-se deloc despre întoarcerea acestor bani în ampla sa operă social-filantropică. În material este atacată, în esență, finanțarea Bisericii și a cultelor religioase, transmițându-se implicit și perfid că această finanțare constituie o irosire a banilor publici. Menționăm faptul că finanțarea bisericilor oricărui cult religios de către statul român este absolut legală”, afirmă Arhiepiscopia Bucureştilor.
De asemenea, Arhiepiscopia mai punctează că „solicitarea binecuvântării de la Părintele Patriarh este una firească, așa cum se ia aprobare de la orice șef al unei instituții pentru lucrări care se verifică în prealabil și se aprobă doar dacă sunt corecte din punct de vedere legal”.
Instituția admite că, „teoretic, este desigur posibilă o tentativă de inducere în eroare din partea unor oameni rău intentionați, fie ei și angajați ai Bisericii”, dar că, „odată dovedită reaua lor voință sau implicarea în ceva reprobabil, aceștia sunt și vor fi oricând sancționați și îndepărtați, întrucât compromit Biserica. Niciun act de corupție nu trebuie tolerat într-o instituție, mai ales în Biserică”.
Astfel, Arhiepiscopia anunță că, „recunoscând exprimările lor neadecvate, începând de astăzi, 13 octombrie 2021, Pr. Aurel Mihai – vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor și dl Lazăr Neacșu – membru în Adunarea Eparhială și în Adunarea Națională Bisericească și-au prezentat demisia și, prin urmare, nu mai ocupă niciun post în administrația bisericească”.
Comunicatul Arhiepiscopiei Bucureștilor, reacție la investigația Recorder „Clanul Marelui Alb”
Într-un comunicat intitulat „Răspuns la un nou atac calomnios”, Arhiepiscopia Bucureștilor precizează că, urmare a publicării pe site-ul Recorder a unui material video cu titlul „Clanul Marelui Alb”, dorește „să aducă unele lămuriri cu privire la câteva întrebări ridicate în acest material de presă”.
Redăm mai departe, integral, comunicatul difuzat de Arhiepiscopia Bucureștilor:
„Materialul este construit cu intenția obsesivă de a transfera asupra Bisericii Ortodoxe Române și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, potențiala vină a unor angajați din administrația bisericească și a unor așa-ziși complici ai instituției Arhiepiscopiei Bucureștilor (politicieni, oameni de afaceri etc.), care ar putea obține beneficii personale prin simpla învecinare cu persoane importante, comițând un rapt de imagine.
Jurnalistul „independent”, lipsit de credibilitate, prin modul în care a construit acest material, folosește tactica inoculării unei mari suspiciuni în rândul persoanelor care nu au nicio idee clară despre activitatea complexă și diversificată a Bisericii Ortodoxe Române și a cultelor religioase în general, activitate cu enorme beneficii sociale pentru comunitate. Se critică, pe fond, buna chivernisire a banilor în Biserică, nevorbindu-se deloc despre întoarcerea acestor bani în ampla sa operă social-filantropică.
Ne putem întreba, în mod deplin justificat, care este înalta și binevoitoarea rațiune morală din perspectiva căreia se apleacă autorul materialului asupra Bisericii? Care este scopul real ultim al materialului? Istoricul raportării Recorder la Biserică indică limpede un masiv anticlericalism, o fobie la adresa Bisericii Ortodoxe Române.
În material este atacată, în esență, finanțarea Bisericii și a cultelor religioase, transmițându-se implicit și perfid că această finanțare constituie o irosire a banilor publici. Menționăm faptul că finanțarea bisericilor oricărui cult religios de către statul român este absolut legală.
Afirmația autorului materialului: „Nimeni nu știe cum administrează Biserica asemenea sume de bani” este una deliberat falsă și otrăvită, în condițiile în care alocările de bani publici sunt verificate anual de instituțiile de stat abilitate și respectă un cadru legal clar (OG. nr. 82/2001 și HG nr. 1470/2002), autorul ignorând în mod deliberat rezultatele administrării bisericești exemplare sub coordonarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Solicitarea binecuvântării de la Părintele Patriarh este una firească, așa cum se ia aprobare de la orice șef al unei instituții pentru lucrări care se verifică în prealabil și se aprobă doar dacă sunt corecte din punct de vedere legal.
Teoretic, este desigur posibilă o tentativă de inducere în eroare din partea unor oameni rău intentionați, fie ei și angajați ai Bisericii. Odată dovedită reaua lor voință sau implicarea în ceva reprobabil, aceștia sunt și vor fi oricând sancționați și îndepărtați, întrucât compromit Biserica. Niciun act de corupție nu trebuie tolerat într-o instituție, mai ales în Biserică.
În acest context, afirmațiile domnului Lazăr Neacșu sunt neadevărate și iresponsabile, recomandându-se, de exemplu, în mod absurd, „deputat de Patriarhie”. Referitor la afirmația acestuia cu privire la apartenența sa politică, precizăm că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel nu a îndemnat pe nimeni, niciodată, să se înscrie în vreun partid politic, deoarece Patriarhia este neutră din punct de vedere politic.
Recunoscând exprimările lor neadecvate, începând de astăzi, 13 octombrie 2021, Pr. Aurel Mihai – vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor și dl Lazăr Neacșu – membru în Adunarea Eparhială și în Adunarea Națională Bisericească și-au prezentat demisia și, prin urmare, nu mai ocupă niciun post în administrația bisericească.
Pentru clarificarea aspectelor apărute în materialul video menționat mai sus, se va face o cercetare la Arhiepiscopia Bucureștilor de către reprezentanții Administrației Patriarhale.
Cu privire la S.C. Solid System Solution S.R.L., reprezentată de dl Marius Iorga, care afirmă în materialul video că obține fonduri pentru biserici, facem precizarea că, în urma unor cercetări interne făcute din motive rezonabile care țin de documentația depusă pentru licitație și care au condus la concluzia că procesul de licitație a fost viciat, firma a fost descalificată, cu interdicția de a mai participa la licitații organizate de Arhiepiscopia Bucureștilor sau de a mai contracta lucrări noi la vreo unitate de cult, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu data de 17 august 2021 (cu aproape două luni înainte de apariția acestui material), aspect comunicat tuturor unităților de cult din eparhie. Aceleași măsuri au fost aplicate, de-a lungul timpului, și altor societăți comerciale care au încercat să intervină ilegal în procedura de licitație.
Totodată, amintim că, pentru a preîntâmpina eventuale nereguli în gestionarea fondurilor, cu ocazia lucrărilor desfășurate la unitățile de cult, Arhiepiscopia Bucureștilor aplică de mai mulți ani un set amplu de proceduri administrative și tehnice, după cum urmează:
1) Începând cu anul 2013, pentru a obține o transparență ridicată, la nivelul protoieriilor din Arhiepiscopia Bucureștilor s-a implementat un sistem de contabilitate și gestiune (Winmentor), care permite verificarea și controlul modului de folosire a resurselor materiale din teritoriu;
2) Începând cu anul 2014, pentru sporirea transparenței referitoare la folosirea corectă a resurselor materiale, la nivelul tuturor unităților de cult, Arhiepiscopia Bucureștilor a implementat un sistem de supraveghere și control al operațiunilor bancare de la unitățile de cult (proiect unic la nivel de Patriarhia Română);
3) Unitățile de cult din Arhiepiscopia Bucureștilor au obligația ca plata pentru lucrările de construire sau reparații (restaurări) de biserici ori clădiri bisericești de orice tip, precum și pentru lucrările de pictură din nou ori restaurare — conservare să nu se efectueze în avans, ci numai pe bază de situații de lucrări corect întocmite; încălcarea acestei dispoziții este sancționată cu destituirea parohului, respectiv a starețului (stareței), în cazul mănăstirilor. Diriginții de șantier care avizează situațiile de lucrări răspund și ei în fața legii pentru eventuale nereguli din activitatea lor;
4) Sumele de bani primite de către unitățile bisericești din Arhiepiscopia Bucureștilor pentru realizarea de lucrări de construcții și reparații, lucrări de pictură etc., provenite din fonduri publice (de la bugetele locale sau centrale ale instituțiilor publice), sunt cheltuite exclusiv prin utilizarea mijloacelor de plată fără numerar (ordine bancare de plată; plata către comercianții acceptanți, folosind un card bancar anexat contului curent al unității bisericești); folosirea plăților în numerar este interzisă cu desăvârșire, încălcarea hotărârii având ca efect sancționarea cu destituirea din funcție a celui responsabil;
5) Orice solicitare de finanțare din fonduri publice se face exclusiv după obținerea avizului scris de la Centrul Eparhial; reprezentanții unităților bisericești care depun dosare de finanțare din fonduri publice, fără a obține mai întâi avizul Centrului Eparhial, sunt sancționați administrativ, de la avertisment scris, până la destituirea din funcție;
6) Pentru lucrările cu valoare mai mică de 100.000 euro (indiferent dacă există sau nu finanțare din fonduri publice), se organizează selecție de oferte la nivelul unităților de cult;
7) Pentru lucrările cu valoare mai mare de 100.000 euro fără T.V.A. (indiferent dacă există sau nu finanțare din fonduri publice), deși legislația NU ne obligă să organizăm licitații, din motive de transparență și disciplină financiară, totuși sunt organizate licitații la Centrul Eparhial, după o procedură internă, care cuprinde o parte dintre prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice:
a) aprobarea prealabilă a caietului de sarcini (Sectorul Monumente și Construcții Bisericești — MCB);
b) publicarea anunțului privind intenția unității de cult de a contracta lucrările (în Ziarul Lumina și pe site-ul Arhiepiscopiei Bucureștilor); o simplă căutare pe Google, după expresia ‘lucrări parohii’, are ca prim rezultat site-ul Arhiepiscopiei Bucureștilor cu link către licitații;
c) anunțarea datei de organizare a licitației la Centrul Eparhial pe site-ul Arhiepiscopiei Bucureștilor și prin e-mail;
d) prezentarea ofertelor în plicuri sigilate la Centrul Eparhial;
e) deschiderea plicurilor în prezența ofertanților și a reprezentanților Centrului Eparhial (Sectoarele Economic, Monumente și Construcții Bisericești și Juridic);
f) prin asimilare cu legislația privind achizițiile publice, la deschiderea ofertelor din cadrul licitațiilor folosim un proces-verbal standard care respectă prevederile Ordinului nr. 1581/2018 privind aprobarea formularelor standard ale proceselor-verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică;
g) desemnarea câștigătorului în termen de 15 zile.
8) În anul 2019, prin hotărârea nr. 6332/2019, Sfântul Sinod a aprobat Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericești. Regulamentul a fost comunicat gratuit tuturor unităților de cult din Biserica Ortodoxă Română și cuprinde reguli cu privire la modul corect și transparent de folosire a banilor proveniți din fonduri proprii sau din fonduri publice;
9) Arhiepiscopia Bucureștilor nu își însușește atitudinea clericilor corupți. Acolo unde au existat deficiențe privind corectitudinea, au fost luate măsuri de sancționare și îndreptare; de aceea nu trebuie să se creeze o imagine negativă față de toți ceilalți clerici care lucrează corect.
Arhiepiscopia Bucureștilor, prin măsurile implementate de ani de zile, a prevenit și a luat măsuri de sancționare față de clericii care au lucrat incorect.
Avem convingerea că, privind lucrările realizate la multe biserici din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, am făcut eforturi să identificăm cele mai transparente, corecte și eficiente proceduri, care să asigure durabilitatea, termenele de execuție și prețul cel mai mic. Procedurile aprobate de Arhiepiscopie sunt corecte și eficiente, specifice persoanelor juridice de drept privat, întrucât nu există un act normativ sau contract prin care Statul Român să se angajeze că suportă integral sau într-un procent definit cheltuielile acestor obiective. Numai în funcție de disponibilități, unele instituții publice cu atribuții în domeniul sprijinirii cultelor pot oferi sprijin financiar.”
___________________
Investigația Recorder:
INTERVIURILE HotNews.ro