VIDEOREPORTAJ Fenomenul Sintești: locul unde fumul otrăvitor acoperă o afacere de zeci de milioane de euro. „De fiecare dată văd o mașină din care polițiștii admiră incendierile”

Este ora 6 dimineața și cum te apropii de Sintești, satul devenit celebru pentru arderile ilegale de deșeuri, aerul devine irespirabil. Un miros puternic de plastic ars îți întoarce stomacul pe dos. Din primăvară până acum arderile s-au rărit, însă de câteva zile focurile pornesc imediat ce se lasă noaptea. Comisarii Gărzii de Mediu merg și de câteva ori pe zi, le sting cu pompierii, însă imediat ce pleacă, filmul se reia.

Satul se află la câțiva kilometri de București, iar fumul este purtat de curenții de aer și înroșește în mod frecvent senzorii care măsoară calitatea aerului în Capitală. Ceea ce se întâmplă la Sintești nu este nou, nici unic în România, este o realitate tolerată de ani de zile de autorități. Cum a fost posibil? Este o poveste despre corupție și ignoranță, dar și o afacere de zeci de milioane de euro anual.

Cum intri în Sintești, te izbește imaginea sutelor de palate ale romilor, uriașe, abundent decorate, cu garduri înalte, care păstrează secrete. Dacă nu ar fi mirosul de fum, nu ar exista vreun indiciu că este ceva în neregulă. În spate se află cocioabele ”săracilor”, așa cum chiar romii bogați îi numesc pe vecinii lor, iar după ele, ”vetrele” unde se ard în principal cablurile, cauciucurile și plasticul de la dezmembrările auto. Și mai în spate se află munți din deșeurile din construcții – ce nu ia foc sau nu e profitabil să fie incendiat.

”La service-urile auto, cei care demontează mașinile, trebuie să elimine deșeurile și să plătească pentru asta. Ca să nu mai plătească, îi cheamă pe acești oameni din Sintești, se înțeleg cu ei, le dau câțiva bani și merg cu mașinile, le aduc aici, și le dau foc”, a explicat Marian Borondel, comisar la Garda Națională de Mediu, în timp ce treceam pe lângă o grămadă de bucăți de plastic pregătite pentru ardere. La controlul făcut vinerea trecută de Garda de Mediu împreună cu Jandarmeria, cele două instituții au găsit peste 10 astfel de grămezi.

În noaptea de joi spre vineri a mai fost un control, mai multe focuri au fost stinse, însă peste noapte au apărut alte mormane de deșeuri pregătite pentru incinerat. Comisarii sesizează Primăria să vină să le ia, ca să evite noi incendii, însă operațiunea costă, iar de plătit se plătește din banul public.

”Noaptea trecută, în jurul orei 20.00, o altă echipă de comisari de la Garda de Mediu, cu Poliția și cu ISU, au venit și au stins incediile din această zonă, erau focuri foarte mari, vegetație și deșeuri. Sunt deșeuri provenite din dezmembări, de la vehicule scoase din uz, care nu pot fi valorificate, reciclate, sunt aduse aici și apoi incinerate. Când le găsim, contactăm administrația publică locală ca să le ia de aici, ca să evităm încă un incendiu. Nu prea îi prindem, că sunt aruncate pe domeniul public al localității Vidra. Amenzile pentru cei care aduc deșeurile aici sunt de la 20.000 lei până la 50.000, dar nu îi prindem sau dacă îi prindem sunt oameni care nu au acte, nu au nimic, nu avem ce să le facem”, ne-a povestit comisarul.

Satul are o ierarhie clară, la stradă sunt bogătașii, ei sunt cei care au afacerile importante, puncte de colectare a deșeurilor, unele chiar cu autorizație de mediu. În spate sunt oamenii săraci, care ard cablurile și vând cuprul sau fierul pe nimic, către cei bogați, ca să își ia o pâine, spune Octavian Berceanu, cel care a condus până luni Garda de Mediu.

”Arderile efective sunt făcute de oamenii săraci din zona Sintești. Avem structuri de crimă organizată care se ocupă de arderile de cabluri, începând de la Constanța până la Strehaia, spre Timișoara. Încercăm neutralizăm. Sunt cabluri aduse din diferite industrii, de la REMAT-uri, mașini, resturi de mașini, resturi de echipamente electrice și electronice, fel și fel de lucruri care pot fi recuperate și valorificate ulterior pe piața neagră. Este foarte greu să le dai orice fel de contravenție dacă nu au buletin și nu au nici domiciliul acolo. Noi cumva am pus presiune pe comunitate să rezolve acest flagel. Aerul de acolo, greu mirositor, plin de particule, de funigine, vine peste București și distruge calitatea aerului în București. Pe de altă parte, provocarea pe care o are Sinteștiul este la fel ca cea de mediu. Avem o comunitate extrem de săracă, un fel de scalavgism modern, oamenii ăștia lucrează pentru alții mai bogați care au casele de la stradă, ei fac munca cea mai de jos, ard cabluri, diferite materiale, își pun viața și sănătatea în pericol pentru bani foarte puțini. Banii sunt făcuți de cei care au controlul activității”, a declarat pentru HotNews.ro Octavian Berceanu.

Și activitatea este una foarte profitabilă pentru cei care o coordonează.

”Nu există o estimare fiind o activitate în zona neagră, dar o singură mașină încărcată cu sârmă de cupru înseamnă 30.000 de euro, sunt zeci de mașini care pleacă în fiecare zi din zona de Sud a țării, probabil sunt câteva sute de mii de euro în fiecare zi care se vehiculează în această industrie”, a explicat Berceanu.

Acesta spune că singura măsură care a funcționat este confiscarea mașinilor și a mărfii. În rest, Garda ar putea da cele mai mari amenzi, însă degeaba, fiindcă cei prinși nu au acte și nici proprietăți.

„Am dat câteva, amenzi, am confiscat niște mașini, am deschis niște dosare, dar este insuficient. Când ajungem acolo, pentru că drumurile sunt foarte proaste, devenim vizibili de la distanță mare, există telefoane mobile, prezența noastră este semnalată încă de când intrăm în localitate. Nu este singura localitate în care se practică arderi ilegale de deșeuri și cabluri. Neexistând un sistem rutier acceptabil, trebuie să mergem cu viteze foarte mici, când ajungem la fața locului găsim câțiva oameni fără acte sau copii. Practic nu avem ce să le facem. Este o problemă socială foarte mare la doar câțiva km de București. Nu există școli, profesori, canalizare, nimic, serviciile de salubritate nu există, cu toate că un depozit conform este la 1 km distanță. Confiscarea mașinilor și a încărcăturii a fost cea mai eficientă măsură. Dar este greu, am confiscat o singură mașină, ca să confiști o mașină trebuie să ai informații din interior, să faci patrule cu oameni care nu sunt în uniformă, este destul de complicat și nu avem informații decât cele pe care le obținem noi. Mai folosim drone din când în când să vedem ce se întâmplă, dar e complicat”, a explicat Berceanu.

La unul dintre mormanele de cabluri și cauciucuri arse, imediat după răsăritul soarelui, am găsit o femeie de 30-40 de ani, care aduna din cenușa fierbinte firele metalice. Era îmbrăcată în negru, murdară de funingine până la cot, suptă la față de foame. Întrebată de jandarmi, a spus că o cheamă Irina Căldăraru, dar nu își mai emintește câți ani are, i s-a spânzurat bărbatul și strânge cablurile ca să-și ia o pâine.

”Nu știu cine a dat foc. Locuiesc mai încolo, nu mai știu câți ani am, că nu am nici acte. Ce să fac? Strâng și eu fiarele astea, dacă mi-a murit bărbatul și nu are cine să-mi mai aducă, ce să fac. S-a spânzurat bărbatul, îi fac acum de două săptămâni. Din asta trăiesc, fac un ban de pâine. Am un copil handicapat. Vând sârma cu 6 lei kg, am strâns cam 3 kg. Ce să facem? Dacă așa ne-a dat Dumnezeu… Nu pot să iau ajutor, nu am acte, eu sunt de la Craiova, am venit aici după bărbat, nu am niciun fel de acte. Nu mă pot angaja că nu am acte”, a spus femeia.

Am vorbit și cu alți săteni, de la casele din față, și i-am întrebat cine dă foc și cine aruncă gunoiul pe câmp.

”Primarul e de vină, să ne facă un drum acolo, să treacă pompierii, că vin pompierii să stingă focul și nu au cum să ajungă. Aruncăm toți, că nu avem groapă de gunoi, și când te duci la primar aici, nu îți ia gunoiul, unde putem să-l aruncăm? Să vină mașina să ia gunoiul în fiecare săptămână. Cred că dau foc tot ăștia cu partidul lui primaru`, că vor să-l dea jos pe primar”, a spus un sătean.

Altul arată cu degetul spre ”săraci”.

”Săracii ăia dau foc. Ce vreți, să mă omor cu țiganii? Se bate cu noi, șefu`, unde să mă duc? Băgați o patrulă în spate să nu mai arunce”, spune acesta.

Reprezentanții Primăriei spun că știu situația și fac ce pot, adică ziua patrulează și au strâns din gunoi, însă nu pot face mai mult din lipsa banilor.

„Romii de la noi din comuna Vidra, satul Sintești, mai nou dau foc noaptea fiindcă ziua am făcut patrulare. Aduc deșeuri, plasticuri, de la mașinile dezmembrate, și noaptea vin și dau foc ca să scape de ele, să nu le mai găsească cei de la Garda de Mediu, noi de la Primărie, de la Vidra. În prima fază am strâns tot ce s-a deversat, ce s-a aruncat pe câmp, aproape 9 luni de zile am strâns, acum iar au început să aducă deșeuri fiindcă nu avem pază, numai jandarmii pot să-i stopeze. Pe noi ne costă foarte mult să strângem deșeurile și să le ducem la groapă. Timp de 9 luni noi am strâns deșeurile cu un buldozer și urma să le cărăm, acum iar s-a umplut. Din cauza deșeurilor aruncate acum nu mai putem să ajungem și să le cărăm nici pe cele pe care le-am strâns. Poliția intervine doar dacă se sună la 112 sau îi anunțăm noi, se patrulează, dar mai rar. Noi la Poliția locală nu avem oameni, nu avem bani, primăria noastră nu este așa de bogată”, a explicat pentru HotNews.ro, Nicolae Adrian Neacșu , inspector de mediu Primăria Vidra.

Satul Sintești a devenit cunoscut datorită activistului de mediu Octavian Berceanu, până ieri șeful Gărzii de Mediu. Toamna trecută, în mod frecvent, senzorii rețelelor independente puși la periferia Capitalei arătau depășiri de până la 10-12 ori pentru PM10 și PM2,5. Autoritățile dădeau din umeri, întrebate ce se întâmplă, însă Octavian Berceanu și mai mulți activiști de mediu au indicat că este vorba despre arderi ilegale de deșeuri. Ajuns șeful Gărzii de Mediu în primăvară, Octavian Berceanu a făcut zeci de acțiuni în zonă și cel puțin pentru o vreme a reușit să reducă masiv fenomenul, dar de la începutul lunii septembrie, arderile au reînceput.

”Fenomenul de la Sintești îl știam dinainte să ajung la Garda de Mediu, chiar am fost cu jurnaliști în teren, am filmat cu dronă ce se întâmpla acolo, imediat după ce am luat poziția de comisar general am mers cu echipele în Sintești. Țin minte că au fost 6-8 săptămâni la rând în care am mers cam 4 zile pe săptămână inopinat, dimineața, seara, noaptea, la prânz. Până la urmă am reușit împreună cu jandarmeria și Poliția să oprim fenomenul arderilor ilegale. Sporadic mai erau câteva familii care mai ardeau din când în când. Dar când am ajuns prima oară la Sintești am numărat 20 de focuri care ardeau permanent. În următoarele săptămâni s-au redus la zece focuri, după care în timp au dispărut. Din când în când, sporadic, mai aparea câte un foc. Din păcate luna septembrie a debutat cu astfel de incendieri, în zona Sintești, drept pentru care ne-am organizat și împreună cu Jandarmeria și Pompierii facem patrule în zona respectivă”, a explicat Berceanu.

Acesta spune că soluția este rezolvarea problemei de acolo, dar și modificarea legislației, astfel încât arderile de deșeuri să fie considerate infracțiune.

”Mulți au acuzat că de ce parlamentăm cu zona aceasta infracțională, de ce ducem discuții, ar trebui să-i băgăm pe toți în dubă, să-i arestăm, să-i batem – au fost chiar declarații extremiste – noi respectăm legislație, nu putem să trecem dincolo de legislație, indiferent ce își imaginează cetățeanul. Nu avem o legislație foarte clară vizavi de arderile ilegale. Ce facem acum este să amendăm legea și să transformăm contravenția în infracțiune pe ce înseamnă arderi ilegale, dar pe de altă parte autoritățile statului au tolerat existența a sute sau mii de oameni care nu au documente de identitate, ceea ce ridică mari întrebări și obstrucționează demersurile legale pe care le facem (…) Am și o supărare personală. De fiecare dată când merg spre Sintești văd o mașină a Poliției Române din care niște domni polițiști admiră incendierile de ani buni. Mai mult, aceeași admiratori în uniformă nu s-au sinchisit niciodată să se opună comerțului ilicit cu cupru provenit din arderea cablurilor. Oare de ce?”, a mai spus Berceanu.

FOTOGALERIE Sintești – septembrie 2021