Dintr-o comună din Vaslui, o fermieră explică cum a ajuns să cultive, din cauza autorităților, roșii românești fără gust: „Te obligă să faci ceva pentru bani care în final ajunge să fie rău”

Vreme de mai multe luni, un reporter al publicației Snoop a documentat viața agricultorilor ca parte a unei investigații transfrontaliere finanțate de Journalism Fund Europe. În acest text, mai mulți legumicultori din județul Vaslui explică problemele pe care le-au avut cu programul „Tomata” până acestea s-au rezolvat în acest an. 

O rezoluție recentă a Parlamentului European îi identifică pe fermieri drept un grup vulnerabil din punct de vedere al sănătății mintale. Europa se încălzește mai repede decât orice alt continent. Seceta, inundațiile și patogenii nu sunt doar inconveniențe pentru fermieri, ci amenințări existențiale. Două studii americane au identificat o corelație între temperaturi excesive, condiții de secetă și ratele de suicid ale fermierilor din California și Colorado.

Micii fermieri români se simt covârșiti, izolați și fără cale de scăpare. „Este greu să renunți. Există o legătură pe care o construiești cu plantele. Le vezi crescând, înțelegi când se simt rău. Suferi când ele suferă”, explică Mariana Florea, o legumicultoare de 48 de ani din orașul Negrești, județul Vaslui.

Când pierd o recoltă, fermierii sunt loviți financiar, dar și emoțional. Experții spun că creșterea frecvenței fenomenelor extreme asociate crizei climatice afectează sănătatea mintală a fermierilor. Fermierii sunt în top zece profesii cu cele mai ridicate rate de suicid în Franța, Marea Britanie și Statele Unite. În România nu există date despre sinucideri în funcție de profesie. Însă, în mediul rural, rata de suicid este dublă față de urban, o arată un studiu pe sinuciderile din județul Mureș.

„Cel mai mult stres e din 15 februarie până la 1 iunie. E perioada de răsaduri. Stăm și 13 ore pe zi printre plante. Fără mâncare. E un moment în care e greu de gestionat relațiile de familie. Mă ajută că acum sunt copiii mai mari. E extrem de dificil să ai o afacere în legumicultură și copii mici”, spune Mariana Florea.

În fiecare primăvară, când munca în fermă e cea mai grea, femeia slăbește până la zece kilograme. Restul anului se confruntă cu imunitate scăzută. „Răceam des în mijloc de vară. Apoi am decis să am grijă de mine în această perioadă de supraîncărcare emoțională și fizică. Am început să iau tot felul de suplimente, vitamina B12”, povestește fermiera din Negrești.

„Ce mă ține în afacere e să văd clientul care-mi spune să nu renunț”

Mariana Florea ar fi renunțat de mult la agricultură dacă nu era bucuria pe care i-o aduc clienții. „Suntem încă în acea perioadă în care ne spunem: hai să încercăm și anul ăsta, poate iese mai bine. Ne-am gândit de multe ori să renunțăm. E multă muncă și câștigurile nu mai sunt ca înainte. Ce mă ține în afacere e să văd clientul care-mi spune să nu renunț. Asta e satisfacția mea”, adaugă fermiera din Negrești.

Legumicultorii se plâng că și submăsurile pilon dedicate lor, precum programul Tomata, îi constrâng prea mult, obligându-i să producă produse de o calitate inferioară. 

Până anul ăsta, programul Tomata cerea fermierilor să vândă o producție minimă până în 30 iunie pentru a beneficia de subvenție de 3.000 de euro.  „Asta înseamnă să pui răsadul în pământ la 1 februarie. Și o să-mi iasă roșia fără gust, că nu prea ai lumină atunci. Și, în plus, ce primesc din subvenție dau pe căldură, că în nordul țării trebuie să încălzesc solariile până la sfârșit de aprilie. Costurile sunt uriașe. Și munca asemenea”, explică Mariana Florea din Negrești, județul Vaslui. 

„Nu cred că autoritățile ascultă cu adevărat fermierii. Te obligă să faci ceva pentru bani care în final ajunge să fie rău pentru tine, pentru client și pentru mediu”, spune Mariana Florea.

În 2024, cerințele programului Tomata s-au relaxat, eliminând obligația de a vinde o recoltă minimă până la 30 iunie. Numărul fermierilor care a aplicat a crescut. Revița Dragomir s-a simțit și ea încurajată să aplice pentru prima dată la Tomata. Dar nu l-a ajutat pe Antim Nechifor, care practică agricultură ecologică și regenerativă în satul bunicilor soției, în Homița, județul Iași.

„Este imposibil să faci agricultură ecologică dacă mă obligi să plantez 1.000 de metri pătrați cu roșii”, spune Antim Nechifor.

Mai multe, pe Snoop.ro.