Beatrice Mahler: Unul din 16 oameni va fi diagnosticat cu cancer pulmonar pe parcursul vieții. Fumatul și poluarea sunt principalii factori de risc

Unul din 16 oameni va fi diagnosticat cu cancer pulmonar pe parcursul vieții, potrivit datelor statistice. Fumatul intensiv – 20 de țigări pe zi timp de minim 20 de ani – reprezintă cel mai important factor de risc. Studiile arată însă că și consumul de alcool și de cafea cresc riscul apariției bolii, arată dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, într-un mesaj de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar.

Și poluarea aerului este un factor de risc vital: se estimează că aproape jumătate din cazurile de cancer pulmonar în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată sunt legate de poluarea aerului. Poluanţii din aer – cum ar fi particulele fine şi compuşii chimici – pot contribui la dezvoltarea cancerului pulmonar.

Ce facem dacă suntem în categoria de risc? „Screeningul cancerului pulmonar reprezintă o soluție și presupune examen CT al toracelui cu doză mică radiații”, spune Beatrice Mahler.

„Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar reprezintă un prilej de a aduce în atenția populație nevoia de a conștientiza riscul de cancer pulmonar. Această direcție presupune pe de o parte evaluarea individuală a factorilor de risc la care ne expunem în viața de zi cu zi, dar și ce trebuie să facem pentru a depista cancerul pulmonar în cel mai timpuriu stadiu posibil”, arată medicul.

Ce facem dacă suntem în categoria de risc?

• Screeningul cancerului pulmonar reprezintă o soluție și presupune examen CT al toracelui cu doză mică radiații.
• Riscul este dat de fumatul zilnic a 20 de țigări timp de minim 20 de ani, dacă fumătorul a depășit vârsta de 55 de ani, iar acest risc se menține până la 15 ani după abandonarea fumatului.
• Putem schimba împreună perspectiva în cancerul pulmonar?
• Da, prin renunțarea la fumat și adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos!
• Da, prin realizarea de controale periodice la medic care înseamnă depistarea precoce a cancerului pulmonar. (mai ales pentru persoanele aflate în grupele de risc)

Riscul de cancer pulmonar este mai mare la bărbați

Datele statistice actuale arată că o persoană din 20 va face cancer pulmonar, dacă este în grupa de vârstă 65-84 ani, iar dacă vorbim de riscul de cancer pulmonar raportat la întreaga viață, situația devine și mai dramatică pentru că 1 din 16 oameni va fi diagnosticat cu cancer pulmonar, scrie managerul Institutului Marius Nasta, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a spitalului.

Datele sunt îngrijorătoare din perspectiva evoluției numărului de cazuri, pentru se estimează că 21% din cauzele de decese atribuite cancerului să fie produse de cancerul bronhopulmonar atât pentru bărbați cât și pentru femei.

„Este evident în acest moment că riscul de cancer pulmonar este mai mare la bărbați, iar această situație reflectă în mare măsură o expunere crescută la factori cancerigeni de mediu și de stil de viață, cum ar fi fumatul, deși un studiu recent sugerează că și alte aspecte joacă un rol important, cum ar fi poluarea și imunitate”, arată Beatrice Mahler.

În plus, „există dovezi care arată un risc crescut de cancer pulmonar din cauza consumului de alcool și cafea, de cele mai multe ori acest ultim factor de risc este asociat practic cu fumatul, dar și date care evidențiază rolul protector al consumului de ceai”.

Diagnosticarea în stadiu incipient crește rata de supraviețuire la 70%

Diagnosticarea cancerului pulmonar în stadiul IV are o supraviețuire la 5 ani de sub 10%, în timp ce depistarea în stadiul I crește supraviețuirea la 70%.

Potrivit Contractului-Cadru al CNAS, de la 1 iulie 2024 au fost reglementate o serie de analize și investigații noi care pot permite diagnosticarea și stadializarea cancerului la persoanele asigurate și neasigurate.

Datele Globocan arată că în 2022, în România, s-au înregistrat 11.716 cazuri noi de cancer pulmonar și 10.530 de decese provocate de acest tip de cancer – este printre cele mai mari rate de mortalitate provocate de vreo afecțiune oncologică.

Cancerul bronhopulmonar este al doilea ca incidență în rândul bărbaților din România, cu 8.499 de cazuri noi depistate în 2022, și pe locul 4 la femei, cu 3217 cazuri noi în 2022 (sursa- Globocan).

În acest context, sunt extrem de importante depistarea precoce și accesul la analize de specialitate. De la 1 iulie, potrivit Contractului- Cadru, asigurații și neasigurații au acces la o serie de pachete de servicii standardizate decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„Pentru persoanele neasigurate, medicii de familie pot elibera bilete de trimitere pentru investigațiile paraclinice recomandate în cadrul consultațiilor de prevenție, investigații care se decontează la nivel realizat furnizorilor din asistența medicală pentru specialități paraclinice. De asemenea, tot medicii de familie pot elibera bilete de trimitere, prin completarea câmpului corespunzător, în vederea confirmării afecțiunii oncologice, pentru: consultații în ambulatoriul clinic de specialitate, servicii medicale paraclinice în ambulatoriu, servicii medicale în regim de spitalizare de zi. Tot în asistența medicală primară, persoanele asigurate și neasigurate au acces la consultații anuale de prevenție finalizate cu completarea riscogramei pentru grupa de vârstă şi sex corespunzătoare, spirometrie – în cadrul cabinetelor care au dotarea corespunzătoare, consultații lunare pentru monitorizarea bolilor cronice la cabinet sau la distanță, inclusiv la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile”, explică Iulia Stoea, director general adjunct al Direcției Generale Relații Contractuale din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Consultații gratuite pentru neasigurați

Prin pachetul nou de servicii medicale, persoanele neasigurate au dreptul, cel puțin teoretic, la consultații pentru depistarea afecțiunilor oncologice (pe baza biletului de trimitere de la MF sau alt medic specialist, maximum 2 consultaţii/trimestru/persoană. Prezentarea pentru a doua consultaţie în cadrul unui trimestru se face direct, fără alt bilet de trimitere).

Urmare a consultațiilor pentru depistarea afecțiunilor oncologice, medicii specialiști pot elibera bilete de trimitere, cu completarea câmpului corespunzător: către alt medic specialist, pentru investigații paraclinice în ambulatoriu sau pentru spitalizare de zi.

„Pacienții cu afecțiuni oncologice se prezintă în ambulatoriul clinic de specialitate fără bilet de trimitere. Pentru monitorizarea bolilor cronice, se acordă consultații la distanță. Printre specialităţile care încheie acte adiționale pentru acordarea serviciilor în aplicarea Planului național de combatere a cancerului se numără pneumologia, pneumologia pediatrică, chirurgia toracică, radioterapia. Spirometrie poate fi acordată de specialiștii din alergologie şi imunologie clinică, pneumologie, medicină internă, geriatrie şi gerontologie, pediatrie, medicină fizică și de reabilitare, pneumologie pediatrică”, a mai explicat reprezentanta CNAS.

Investigații cu bilet de trimitere

Persoanele neasigurate au dreptul și la investigații recomandate de medicul de familie ca urmare a consultației de prevenție în baza biletului de trimitere pentru investigații preventive, analize de laborator (hematologie, biochimie serică și urinară, imunologie și imunochimie, microbiologie, examinări histopatologice, citologice şi imunohistochimice) și servicii de imagistică (examen radiologic torace) pentru confirmarea afecțiunii oncologice, acordate pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie (investigațiile notate cu *1) sau de medicul specialist, prin completarea câmpului corespunzător.

Persoanele asigurate au acces la investigații de laborator și servicii medicale de imagistică pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie sau de medicul specialist, prin completarea câmpului corespunzător. Se încheie acte adiționale pentru decontarea lunară la nivelul realizat, a sumei corespunzătoare serviciilor medicale paraclinice:

a) recomandate de medicii de familie în cadrul consultațiilor de prevenție din pachetul de bază, în baza biletului de trimitere pentru investigații preventive
b) necesare în vederea diagnosticării afecțiunii oncologice
c) acordate persoanelor cu afecțiune oncologică pentru afecțiunea respectivă, inclusiv investigațiile necesare monitorizării (Monitor 2) – se acordă în maximum 5 zile lucrătoare.

Investigațiile de laborator sunt din categoriile: hematologie, biochimie serică și urinară, imunologie și imunochimie, microbiologie, examinări histopatologice, citologice şi imunohistochimice. Serviciile medicale de imagistică sunt examen radiologic torace ansamblu1), examen radiologic torace osos (sau părţi) în mai multe planuri/ examen radiologic torace şi organe toracice1), CT regiune toracică nativ, CT regiune toracică nativ şi cu substanţă de contrast, RMN torace nativ, RMN torace nativ şi cu substanţă de contrast.

Servicii medicale disponibile în spital

Persoanele asigurate și neasigurate cu suspiciune de afecțiune oncologică au acces, potrivit CNAS, la 120 de pachete de servicii medicale standardizate de spitalizare de zi pentru diagnosticare, evaluarea extensiei, evaluarea statusului clinico-biologic, în vederea stabilirii strategiei de tratament de către comisia multidisciplinară, ulterior diagnosticului, recomandate a se efectua în maximum 28 de zile calendaristice, acordate pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie sau de medicul specialist, prin completarea câmpului corespunzător.

„Pentru diagnosticul cancerului bronhopulmonar cu celulă mică/fără celulă mică scuamos (carcinom fară celulă mică scuamos)/ fară celulă mică non-scuamos (carcinom fară celulă mică non-scuamos) se decontează maximum un serviciu/an/pacient, iar investigațiile acordate sunt: consultație de specialitate pneumologie, consultație de specialitate ATI, CT torace cu substanță de contrast, bronhoscopie, biopsie transbronșică sau biopsie transtoracică, hemoleucogramă, INR, EKG, examen histopatologic procedură completă HE și colorații speciale. Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului bronhopulmonar cu celulă mică, cu puncție pleurală (se decontează maximum un serviciu/an/pacient, ulterior diagnosticului), analizele sunt: CT-abdomen nativ și cu substanță de contrast, CT-PELVIS nativ și cu substanță de contrast, CT-TORACE nativ și cu substanță de contrast, RMN cranio-cerebral cu substanță de contrast, puncție pleurală, analiza citologică a lichidului pleural/citodiagnostic, consultație de specialitate oncologie. Evaluarea extensiei reale a cancerului bronho-pulmonar cu celulă mică (se decontează maximum un serviciu/an/pacient, ulterior diagnosticului) se face prin: CT-ABDOMEN nativ și cu substanță de contrast, CT-PELVIS nativ și cu substanță de contrast, CT-TORACE nativ și cu substanță de contrast, RMN cranio-cerebral nativ și cu substanță de contrast, consultație de specialitate oncologie”, explică Iulia Stoea, director în cadrul CNAS.

„Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului bronhopulmonar fară celulă mică scuamos (carcinom fară celulă mică scuamos) în stadiu nonmetastatic (se decontează maximum un serviciu/an/pacient, ulterior diagnosticului), investigațiile/procedurile decontate sunt: CT-ABDOMEN nativ și cu substanță de contrast, CT-PELVIS nativ și cu substanță de contrast, CT-TORACE nativ și cu substanță de contrast, biopsie ganglioni mediastinali (EBUS / EUS), consultație oncologie, examen histopatologic procedură completă HE și colorații speciale. Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului bronhopulmonar fară celulă mică scuamos (carcinom fară celulă mică scuamos) în stadiu metastatic (se decontează maximum un serviciu/an/pacient, ulterior diagnosticului), investigațiile/procedurile decontate sunt: CT-ABDOMEN nativ și cu substanță de contrast, CT-PELVIS nativ și cu substanță de contrast, CT-TORACE nativ și cu substanță de contrast, puncție pleurală, analiza citologică a lichidului pleural/citodiagnostic, consultație oncologie. Evaluarea statusului clinico-biologic la pacientul cu cancer bronhopulmonar cu celulă mică/ fără celulă mică scuamos (carcinom fară celulă mică scuamos)/ fără celulă mică non-scuamos (carcinom fară celulă mică non-scuamos) în vederea stabilirii strategiei de tratament de către comisia multidisciplinară (se decontează maximum un serviciu/an/pacient, ulterior diagnosticului) se face pe baza următoarelor analize/proceduri: consultație de specialitate radioterapie, consultație de specialitate chirurgie toracică, consultație de specialitate oncologie, consultație de specialitate cardiologie, consultație de specialitate pneumologie, Glicemie, TGO, TGP, Gamma-GT, Creatinină serică, cu estimarea ratei de filtrare glomerulară, Ag HBs, Ac anti HCV, Ac anti HB c, TSH, FreeT3, Amilaza, Bilirubină totală, Calciu seric total, Fosfatază alcalină, Sodiu, Potasiu, Electroforeza proteinelor serice, Ecocardiografie, Sideremie, Feritina”, adaugă Iulia Stoea.

Îngrijiri medicale și paliative la domiciliu

Pentru persoanele asigurate a fost dublată durata pentru care o persoană cu afecțiune oncologică poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu, de la 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni la 180 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni.

Un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu şi de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni, cu excepția pacienților cu vârsta sub 18 ani și a pacienților cu afecțiune oncologică, care pot beneficia de 300 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu și îngrijri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni.

De asemenea, au fost completate formularele de recomandare astfel încât medicul care face recomandarea să specifice dacă pacientul este diagnosticat cu afecțiune oncologică.

Diagnostic în stadii tardive

În România, în 2022, s-au înregistrat 11.716 cazuri noi de cancer pulmonar și 10.530 de decese provocate de acest tip de cancer. „Mortalitatea este destul de apropiată de numărul de cazuri noi pentru că diagnosticul se face în stadii tardive, unde nu putem interveni eficient întotdeauna. Din fericire, însă, dacă avem un diagnostic incipient, noile tratamente oferă creșterea supraviețuirii în toate stadiile. Important este să fie diagnosticate cazurile cât mai repede. De exemplu, pentru un cancer pulmonar diagnosticat în stadiul 1, supraviețuirea la 5 ani este de peste 70%, diagnosticarea în stadiul II înseamnă o supraviețuire de 50-70%, stadiul III- supraviețuire la 5 ani de 30- 40%, stadiul IV – supraviețuire sub 10%”, arată dr. Daniela Zob, director medical Institutul Oncologic din București „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”.

Potrivit acesteia, la Institutul Oncologic din București se pot realiza aproape toate analizele necesare managementului cancerului pulmonar cu celulă mică (RMN cerebral, tomografie, scintigrafie osoasă, biopsie de ganglion mediastinal, analiza citologică a lichidului pleural, diagnostic histopatologic și teste imunhistochimice). În curând se va putea realiza și evaluarea PET-CT.

„Rezultatele de la anatomie patologică pot fi gata într-o perioadă cuprinsă între 3 și 14 zile lucrătoare, dacă discutăm exclusiv despre o biopsie mică, un rezultat histopatologic. Dacă este nevoie de teste suplimentare (imunohistochimie), acest interval poate să crească. Pentru examenul histopatologic postoperator, intervalul, în acest moment, este de 30 de zile lucrătoare. Departamentul de Anatomie Patologică face eforturi să scadă această durată”, a mai afirmat reprezentantul IOB.

Testarea profilului molecular al bolnavilor diagnosticaţi cu cancer pulmonar

Potrivit Programului Național de Oncologie, Subprogramul de testare genetică, bolnavii cu diagnostic cancer bronhopulmonar, altul decât cel cu celule mici (NSCLC), au acces la testarea profilului molecular.

Serviciile de testare genetică se derulează în laboratoare din Bihor (un laborator), Cluj (3 laboratoare) și București (5 laboratoare), numărul acestora putând fi extins pe măsură ce alte laboratoare optează pentru derularea acestui subprogram.

Foto: Dreamstime.com.