Cum se coace încă o criză în sistemul medical din România. Primele lovite: ATI și urgențele

Profilul profesioniștilor în sănătate se schimbă. Tinerii medici rezidenți care se află la început de drum în domeniu pun accentul nu doar pe viața profesională, ci și pe cea personală. Mulți dintre ei aleg astfel să renunțe, chiar în perioada școlii și formării în rezidențiat, la specialități care sunt consumatoare de timp și resurse, cum ar fi anestezia și terapia intensivă (ATI) sau medicina de urgență.

Nu e însă doar de alegeri personale de viață. Întreg sistemul medical românesc nu veghează la respectarea condițiilor profesionale pentru rezidenți, care aleg, în mod lesne de înțeles, să profeseze în marile centre urbane sau în sistemul privat, deși ar fi obligați să presteze ca medici la spitalele unde și-au făcut rezidențiatul, măcar o perioadă egală cu cea a pregătirii.

În România, nu există public niște statistici centralizate, cu privire la câți medici rezidenți au optat să-și schimbe specialitatea, față de cea pe care au ales-o la început de rezidențiat. Totuși, situația care reiese din unele cifre disponibile (AICI și AICI), publicate de medicul Letiția Coriu, membră a Colegiului Medicilor din București, arată o situație îngrijorătoare.

Doar între ianuarie 2020 și septembrie 2023, aproape 2.300 de rezidenți au ales să își schimbe specialitatea. Iar asta vine cu diverse consecințe pentru pacienți, mai ales cei din comunitățile mici, unde și așa nu există suficienți medici, atrage atenția într-un interviu pentru Panorama medicul Marius Ungureanu, cercetător în sănătate publică și sisteme de sănătate, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Citește continuarea pe Panorama.ro.