Primele scenarii pentru calea ferată de mare viteză București-Budapesta. Pe unde pot trece trenurile cu peste 200 km/h și care sunt costurile estimate- HARTĂ

Realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză între București și Budapesta, proiect convenit luna trecută de premierul Marcel Ciolacu și Viktor Orban la Vila Lac, va avea nevoie de un studiu de fezabilitate, iar experții din Ministerul Transporturilor au făcut o analiză preliminară și au identificat două scenarii.

Un posibil traseu va lega București de Epsicopia Oradei, iar costurile estimate sunt de 17 miliarde de euro.

Detaliile apar într-un răspuns oficial comunicat joi, 29 august, de Ministerul Transporturilor deputatului PNL Radu Moisin, care a cerut detalii imediat după vizita premierului Ungariei la București.

Ministerul spune că o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită care să conecteze zona Constanţa/Port Constanța cu Capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă este stipulată în documentul strategic de programare a investiţiilor în infrastructură, respectiv Master Planul General de Transport.

„Pentru realizarea concretă a liniei de mare viteză Budapesta-Bucureşti, în Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 este propusă realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru construcția unei cãi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puţin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare”, arată Ministerul.

Studiul de fezabilitate ar trebui să se realizeze în baza unor studii de teren specifice (geologice, topografice si de mediu) și să prevadă viteza de operare a trenurilor: mare viteză/viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h).

În plus, ar trebui să evidențieze sustenabilitatea investiției (analiza cost-beneficiu) și deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud-est / nord vest.

Un posibil traseu: 590 de kilometri de linie ferată de mare viteză București – Episcopia Bihor:

Până la realizarea acestui studiu de fezabilitate, experții din Ministerul Transporturilor au realizat o analiză preliminară din care au rezultat „două potențiale abordări”:

1. Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei cãi ferate de mare viteză/viteza sporită poate fi: Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mures) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor.

Această soluţie ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate.

Lungimea căii ferate de mare viteză este de aproximativ 590 km şi ar urma să aibă un cost estimat de 25-30 milioane euro/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro);

2. Un aliniament hibrid ce include secţiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversäri montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h, în funcție de aspectele geografice şi cele de rentabilitate economică pe anumite porţiuni ale traseului.

O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de modernizare. Astfel traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR cale ferată convențională.

În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primel cãi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 milioane euro (142 milioane euro cu TVA).

Cum se va aplica studiul de fezabilitate

Ministerul mai spune că strategia de implementare a Studiului de Fezabilitate aferent liniei de cale ferată de mare viteză prevede realizarea acestuia în două etape distincte.

– o primă etapă dedicată analizei de opţiuni, în cadrul căreia se vor derula analizele general tehnice, economice, de mediu şi instituţionale/operaționale pentru diferitele forme de obținere a obiectivului vizat de a lega cu linie de cale ferată de mare viteză cele două capitale Bucureşti şi Budapesta;

– o a doua etapă, în cazul în care prima etapă stabilește ca fiind fezabilă opțiunea unei linii de cale ferată de mare viteză ce conţine şi segmente noi, care va consta în analizele de detaliu tehnice, economice și de mediu pentru realizarea documentațiilor pentru aprobarea şi licitarea lucrărilor aferente proiectului liniei de mare viteză.

Nu se știe când va fi gata această linie de cale ferată de mare viteză

Cât privește anul în care ar putea fi pusă în circulație această linie feroviară de mare viteză între București și Budapesta, Ministerul Transporturilor nu are o dată concretă.

„În acest moment este prematur de estimat o dată concretă la care vor fi finalizate lucrările pentru linia de cale ferată de mare viteză Bucureşti Budapesta, aceasta depinzând de identificarea şi obținerea finanţării, de rezultatul Studiului de Fezabilitate, de termenii de licitaţie şi contractare etc.”, răspunde Ministerul.

O idee veche de 17 ani

Despre TGV-ul sau trenul de mare viteză se vorbește în România din 2007.

În timpul mandatului lui Ludovic Orban ca ministru al transporturilor în 2007 se vorbea despre o colaborare între Ungaria și România în ideea construirii unei linii de mare viteză între Constanta si Budapesta pentru „a integra cele două state în sistemul de transport feroviar internațional de călători cu trenuri de mare viteză”.

Într-o analiză despre TGV publicată de HotNews.ro, construirea unei linii ferate pentru astfel de trenuri de mare viteză între București și Budapesta ar necesita însă investiții de aproximativ opt miliarde de euro, costul mediu pe kilometru fiind estimat între 10 și 12 milioane euro, spuneau oficialii români, în 2007. Trenurile vor putea circula pe această linie cu viteze cuprinse între 220 și 250 de kilometri pe oră.

La prețurile din prezent, o linie între cele două orașe, pentru viteze maxime de 300 km/h, ar putea costa lejer 15 miliarde euro. Călătoria cu trenul durează 15 -16 ore în prezent.

Trenurile de mare viteză sunt prezente în multe țări europene, acoperă bine continentul european în centru, vest și sud-vest, iar dacă cineva ar vrea să meargă cu trenul de la Viena până la Sevilla ar putea să o facă în 30 de ore aproape total cu trenuri de mare viteză, schimbând operatorul feroviar în orașe precum Frankfurt, Basel sau Madrid. Călătoria ar costa câteva sute de euro.

În Balcani, trenurile sunt mult mai lente: 19 ore durează călătoria București – Istanbul și 8 ore de la Budapesta la Belgrad. Grecia are o magistrală principală unde vitezele medii sunt 120 km/h, dar cumplitul accident feroviar recent din Grecia a arătat că siguranța lăsa mult de dorit.