Reacția Administrației Prezidențiale la informațiile privind o eventuală candidatură a lui Iohannis pentru un post de senator

Administrația Prezidențială a transmis un mesaj prin care precizează că președintele Klaus Iohannis nu va demisiona din prima funcție în stat înainte ca mandatul său să se încheie. Reacția survine în contextul informațiilor privind o posibilă candidatură a președintelui Iohannis pe listele PNL de la alegerile parlamentare. Însă scenariul nu poate fi complet exclus chiar dacă Iohannis nu va demisiona.

„Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, Președintele României, Klaus Iohannis, precizează că își va încheia mandatul la termen și nu intenționează să demisioneze din funcția de Președinte”, se spune în mesajul Administrației Prezidențiale.

Discuția privind o eventuală candidatură a lui Klaus Iohannis la un post de senator a avut loc în PNL, dar fără să existe o decizie finală, au declarat pentru HotNews surse politice. Informația legată de acest scenariu a fost transmisă inițial ieri de Realitatea TV, care a citat tot surse politice.

Potrivit legii aflate în vigoare, Klaus Iohannis nu poate candida la alegerile parlamentare dacă nu își dă demisia din funcția de președinte. Există în legislația din România precedentul Ion Iliescu, președintele care a putut candida la parlamentarele din 2004.

Mesajul transmis de către Administrația Prezidențială nu este o infirmare explicită a unei candidaturi a lui Klaus Iohannis pentru un post de senator. Însă este negată posbilitatea candidaturii ca urmare a unei demisii din funcția de președinte al României

Precedentul unei legi cu dedicație

Constituția din 2003 prevede la articolul 84 că președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată. Legea Fundamentală a fost valabilă și când fostul președinte Iliescu a candidat pentru Parlament în 2004.

Legea obligă toți candidații să fie membri ai unui partid politic dacă intenționează să candideze pe lista unui partid sau alianțe politice.

În urmă cu 20 de ani, a fost introdus un articol cu dedicație pentru Ion Iliescu.

„Președintele României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de deputat sau senator. În cazul în care este ales deputat sau senator, Președintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de deputat sau senator și aceea de președinte”, prevedea Legea 373 din 2004 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Legea care stă la baza organizării alegerilor în 2024 este Legea 208 din 2015. În ea nu mai există articolul cu dedicație pentru președintele în funcție. Singura prevedere expresă pentru toți candidații unui partid este să aibă carnet de membru.

„Listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor se depun la birourile electorale de circumscripţie, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor… Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale. Nu se admit nici liste de candidaţi independenţi”, prevede legea în vigoare.

Două scenarii privind candidatura lui Iohannis

Klaus Iohannis are două variante la îndemână dacă dorește să candideze pentru un fotoliu de parlamentar: să își dea demisia înainte de depunerea listelor, în jurul datei de 15 octombrie, și să se înscrie în PNL sau Parlamentul să modifice legea și să îi permită să candideze independent pe listele liberalilor.

„Dacă trebuie să votăm legea în Parlament suntem la mâna pesediștilor. PNL va trebui să explice de ce modifică legea pentru Iohannis, dar și PSD de ce este de acord. Avem precedentul Iliescu din 2004, dar lumea s-a schimbat în ultimii 20 de ani”, a declarat, pentru HotNews, un lider PNL, sub protecția anonimatului.

Amendamentul ar trebui să aibă majoritate în Parlament și trebuie votat până pe 15 octombrie. În cazul în care legea nu este modificată, singura variantă pentru o candidatură a lui Klaus Iohannis la prezidențiale este demisia. În acest caz, Nicolae Ciucă, președintele Senatului, ar putea deveni președinte interimar.

Articolul 98 din Constituție prevede: „Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.

Mandatul președintelui Klaus Iohannis se încheie pe 20 decembrie 2024.

„Dacă PNL vrea să modifice legea în Parlament, Iohannis trebuie să își asume asta. Eu aș fi de acord ca Iohannis să fie lăsat să candideze din partea PNL, ne ajută”, a declarat un lider din conducerea social-democraților pentru Hotnews.ro.