„Ce e înscris în biologia noastră este să putem atinge vârsta de 120 de ani”. Care sunt cei 10 piloni ai stilului de viață și ai longevității, conform dr. Ana Capisizu, Coordonator al Centrului de Longevitate Regina Maria

Oamenii de știință și-au concentrat cercetările în ultimii ani către longevitate, încercând să afle răspunsuri la întrebarea cum să trăiești o viață lungă și sănătoasă. Conf. univ. dr. Ana Capisizu, Coordonator al Centrului de Longevitate din Policlinica Regina Maria Floreasca, medic primar geriatrie și gerontologie, pledează pentru un „decatlon” al longevității, arătând care sunt cei 10 piloni pe care se bazează principiile unei vieți sănătoase.

Să trăiești 100 de ani era unul din țelurile aproape de neatins înainte de anii 1900. În clubul select al centenarilor au intrat aproximativ 573.000 de oameni din lumea întreagă în 2021. Organizația Națiunilor Unite se așteaptă ca acest număr să crească rapid, estimând 3,7 milioane de centenari până în 2050.

„Ce e «înscris» în biologia noastră umană este să putem atinge vârsta de 120 de ani. Cercetătorii au estimat că se poate atinge cât de curând vârsta de 130 de ani, datorită condițiilor urbanistice, medicale, sanitare și a tuturor descoperirilor în biologia celulară. Oricum, ce este observabil și statistic de remarcat, este că durata medie de viață a crescut foarte rapid, astfel că, acum s-a ajuns la o durată medie de 78 de ani, cu o creștere de aproape 7 ani doar în ultimele șase decenii, ceea ce este foarte mult”, ne-a explicat conf. univ. dr. Ana Capisizu.

Speranța de viață în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare este în creștere. În prezent, SUA se află pe primul loc, cu cel mai mare număr de centenrari -97.000; urmată de Japonia cu 79.000 de japonezi care au 100 de ani sau mai mult. Practic, 0,06% din populația Japoniei este în vârstă de 100 de ani sau mai mult.

Și Uruguay, Hong Kong și Puerto Rico se numără printre țările cu mulți centenari, ajungând la 0,045 la sută din populație.

Medicina longevității, o extensie complexă a medicinei preventive

Oamenii de știință au vrut să afle dacă atingerea longevității se poate baza pe consumul anumitor alimente, pe adoptarea unor obiceiuri sănătoase și pe activitățile sociale.

„Medicina longevității este de fapt o medicină a stilului de viață. Este ca un decatlon al longevității. Noi trebuie să începem încă de la tinerețe sau de la maturitate o probă atletică de tipul «decatlon»-ului, prin care să încercăm să devenim niște atleți ai vieții sănătoase, bazându-ne pe 10 piloni ai stilului de viață”, ne-a mai explicat conf. univ. dr. Ana Capisizu, coordonator al Centrului de Longevitate.

Medicina longevității este o medicină integrata care răspunde nevoilor medicale specifice ale adulților vârstnici şi este privită ca o extensie complexă a medicinei preventive. Medicii specializați în longevitate se ocupă de sănătatea fizică, psihică și funcțională şi de măsurile necesare pentru o înaintare în vârstă lentă şi sănătoasă.  

În opinia conf. univ. dr. Ana Capisizu există 10 piloni ai longevității, de care trebuie să ținem cont dacă vrem să avem o viață lungă și sănătoasă:

• Mișcare
• Alimentație
• Somn
• Managementul stresului
• Stimularea cognitivă
• Conexiunile sociale
• Spritualitatea/meditația
• Stoparea fumatului
• Activități de plăcere: grădinărit, muzică, pictură, croitorie
• Screening medical

,,Dacă ar fi să fac o prioritizare a acestora, într-o ordine a importanței asupra sănătății aș propune: mișcarea, alimentația, somnul, managementul stresului. De asemenea, este foarte importantă stimularea cognitivă pentru sănătatea mentală, ca și conexiunile sociale. Omul este o persoană socială și trebuie neapărat să trăiască /cu acest tip de relații. Izolarea nu îi este favorabilă, îl conduce la vulnerabilitate, la depresie”, a ținut să precizeze coordonatoarea Centrului de Longevitate, din Policlinica Regina Maria Floreasca.

Este dovedit științific: Alimentația sănătoasă poate prelungi viața

Dan Buettner, autorul cărții The Blue Zones Kitchen, a lucrat cu oameni de știință de la Harvard pentru cartea sa și a colectat 155 de studii privind alimentația în toate zonele albastre (acolo unde se trăiește cel mai mult) în ultimii 80 de ani și a făcut media lor.

„Dacă vrei să știi ce a făcut un centenar pentru a împlini 100 de ani, trebuie să știi ce a mâncat pe parcursul întregii vieți”, a declarat Buettner pentru Medical News Today.

„Era clar că peste 90% din aportul lor alimentar tradițional provenea din alimente întregi, surse de plante și erau aproximativ 65% carbohidrați complecși. Pilonii oricărei diete de longevitate din lume sunt cerealele integrale, nucile, verdeața și alte legume de grădină, tuberculii și fasolea”, a menționat Buettner, referindu-se la cei mai longevivi oameni de pe planetă.

Despre dieta mediteraneană se știe că poate oferi o serie de beneficii atunci când vine vorba de longevitate, iar studiile au demonstrat deja asta. O analiză publicată în ianuarie 2020 a concluzionat că dieta mediteraneană ajută la încetinirea progresiei îmbătrânirii și a apariției fragilității la vârsta înaintată, iar cercetările publicate în martie 2021 au arătat că aderarea la dieta mediteraneană poate adăuga ani în viața unei persoane.

Fumatul scurtează viața

Stilul de viață are impact asupra duratei de viață. Un alt studiu de la Harvard, care a urmărit 78.000 de femei și 44.000 de bărbați timp de aproximativ 30 de ani, a arătat că oamenii își pot prelungi viața cu 10 ani sau mai mult, doar urmând 5 obiceiuri simple: dietă sănătoasă, sport regulat, controlul greutății, fără alcool și fără fumat. Același studiu a reliefat că participanții aveau o probabilitate cu 82% mai mică de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare și cu 65% mai mică de mortalitate cauzată de cancer, în comparație cu cei al căror stil de viață a fost mai puțin sănătos.  „Stop fumat. Este o recomandare imperativă. Nu mai fumați fiindcă fumatul reprezintă cel mai important factor prooxidant, generând stres oxidativ intracelular (o ţigară generează 10¹⁶ radicali liberi),  fiind una dintre cauzele biologice de îmbătrânire”, a semnalat dr. Capisizu, recomandând în schimb practicarea meditației și a unei vieți spirituale, un alt pilon ce contribuie din plin la menținerea unei vieți frumoase și lungi.

Optimiștii trăiesc mai mult

Mai multe cercetări au demonstrat cât de importantă este meditația, rugăciunea, dar și optimismul și starea pozitivă în viața oamenilor.

Dr. Karen Miller, neuropsiholog, psiholog geriatru și director al Programelor pentru sănătatea creierului și stilului de viață la Pacific Neuroscience Institute din Santa Monica, a remarcat că inflamația cauzată de stres conduce la o îmbătrânire mai rapidă, dar și la mai multe dificultăți cognitive.

„Atunci când gândim pozitiv și ne angajăm în comportamente pozitive, cum ar fi […] meditația, yoga, participarea la propriile noastre practici religioase personale, ieșirea și plimbarea, exercițiile fizice, o gură de aer proaspăt, toate lucrurile care ne reduc stresul, ne scad nivelul de inflamație. Dacă suntem sub mult stres, vom avea o inflamație mai mare și o inflamație mai mare poate provoca de fapt daune celulare corpului nostru, în special creierului nostru”, a remarcat dr. Miller. Și conf. univ. dr. Ana Capisizu susține ideea că trebuie să avem grijă de pasiuni și să le explorăm pentru a ne asigura o bătrânețe lungă, activă și sănătoasă.

„Trebuie să știm să ne găsim activități care să ne facă plăcere, preocupări noi, odată cu pensionarea, cu vârsta de 60 de ani. Dacă până atunci am fost axați pe carieră, pe profesie, pe creșterea copiilor, de la 60-65 de ani avem în față viitorii 30 de ani în care putem să ne bucurăm de noi înșine, când putem să grădinărim, să pictăm, să facem fashion, astronomie sau orice alte bucurii…”

O atitudine pozitivă, optimistă poate chiar ajuta o persoană să trăiască mai mult. Un studiu publicat în august 2019 a constatat că un optimist trăiește cu 11-15% mai mult și are o probabilitate mai mare de a trăi până la 85 de ani sau mai mult.

„A avea o perspectivă pozitivă și optimistă reduce riscul de a dezvolta boli cronice și ne oferă o șansă mai mare de a trăi peste 85 de ani”, a declarat pentru Medical News Today dr. Karen D. Sullivan, neuropsiholog.

Screening medical permanent

Conf. univ. dr. Ana Capisizu mai spune că un pilon extrem de important al longevității îl reprezintă screening-ul medical periodic.

„Asta înseamnă că la orice vârstă dar, mai ales în jurul vârstei de 40-50 de ani, este necesară o consultație de medicină preventivă. În general, în centrele de longevitate sunt medici geriatri care au o vedere holistică a pacientuluiși care, în urma anamnezei, elaborează un plan de longevitate personalizat și complex. Medicul recomandă celelalte consulturi interdisciplinare, conform unor programe de screening în funcție de vârsta pacientului. Deci, trebuie să devenim niște atleți ai vieții sănătoase. Acest stil de viață trebuie să devină o rutină. Cu cât îl învățăm și îl aplicăm mai repede, cu atât putem să avem șanse mai mari să trăim mai mult și mai sănătos”, a concluzionat conf. univ. dr Ana Capisizu.

(Articol susținut de Regina Maria)