România a reușit să atragă doar 211 migranți cu o calificare ridicată, oferindu-le Cartea albastră a UE. Polonia a recrutat 5.000, iar Germania 63.000. Ce este Cartea albastră?

Datele Eurostat arată că România nu are rezultate în competiția țărilor europene de a compensa pierderea forței de muncă prin atragerea unor cetățeni non UE cu o calificare ridicată.  

Aproximativ 82.000 de lucrători cu înaltă calificare din afara UE au primit Cartea Albastră a UE în anul 2022, potrivit datelor Eurostat. Cartea albastră a UE este un permis de muncă și de ședere pentru persoanele din afara Uniunii, care este, eventual, o cale către cetățenie. 

Germania a eliberat cel mai mare număr (63.000 sau 77% din totalul Cărților albastre UE), urmată de Polonia (5.000 sau 6%), Lituania și Franța (3.900 sau 5% fiecare).

Cetățenii din India au primit cele mai multe cărți albastre UE în 2022 (20.000 – 24% din totalul cărților albastre emise în UE), înaintea cetățenilor din Rusia (8.000 – 9%), Belarus (6 000 – 7%) și Turcia (5.000 – 6%).

Ca să te califici la Cartea albastră, salariul tău trebuie să fie 1-1,6 din salariul mediu brut anual al țării unde aplici

În 2021, UE a flexibilizat acordarea Cărții albastre. Una dintre condiții era aceea de a avea un salariu sensibil mai mare decât media din țara respectivă, ca să se materializeze astfel condiția de a avea o pregătire profesională superioară. 

În acest moment, pentru a beneficia de o carte albastră a UE, a rămas ideea unui prag salarial mai mare decât media țării unde aplici, dar s-a scăzut valoarea. Salariul celui care aplică va trebui să fie ”o valoare cuprinsă între 1 și 1,6 ori salariul mediu brut anual”, Durata minimă a unui contract de muncă este de 6 luni, pentru ca cetățeanul non UE să poată aplica. S-a insistat pe ocupațiile din sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor. 

România are 4 milioane de cetățeni care trăiesc, studiază și muncesc în afara granițelor, conform estimărilor majoritare ale sociologilor, rezultate inclusiv din statisticile oficiale ale țărilor UE pe naționalitatea imigranților. Această pierdere nu a fost compensată cu noi cetățeni. 

Politicile publice din România nu au avut ca rezultat absorbirea de noi cetățeni din UE sau din afara UE, o arată statisticile Eurostat – suntem pe unul dintre ultimele locuri în UE, cu doar 0,3% non naționali care trăiesc în România. 

Doar 10% din cei care obțin rezidența în România vin la studii

Conform legislației europene, există și alte căi prin care cetățeni non UE pot să stea în țările comunității: permisul de rezidență, de ședere. Acesta se acordă pentru muncă, studii, motive familiale sau alte motive. 

România a acordat în 2023, potrivit Eurostat, 56.000 de permise de ședere, dintre care 5.100 sunt de studii. Portugalia, de exemplu, are 23.000 de rezidențe pentru studiu, iar Ungaria, 11.000. 

De unde vin cei care primesc permis de ședere pentru muncă în România

În cazul României, motivele pentru care se acordă rezidența sunt:

• Muncă 44.000
• Motive familiale 5.100
• Studii 5.100
• Alte motive 2.000

Iar țările non UE de unde vin cei care au primit în 2023 primul permis de rezidență în România sunt:

• Nepal 11.600
• Sri Lanka 10.100
• India 4.800
• Turcia 4.100
• Moldova 3.800
• Alte țări 22.000

40% dintre cei care au primit în 2023 primul drept de ședere în România pentru muncă au venit din Nepal și Sri Lanka. Problemele acestor oameni au fost anticipate de cele ale altor naționalități, încă de când fenomenul imigrației abia se contura la noi.

Într-un studiu realizat de Blocul Național Sindical în 2010, un lider sindical descrie ce a găsit când a urmat firul unor cetățeni chinezi veniți la muncă în România: ”În acel spaţiu trăiau, dormeau, mâncau şi se spălau 240 de oameni! Oameni care se duceau în fiecare dimineaţă la ora 7 la poarta şantierului, aşteptând ca reprezentanţii firmei de construcţii să-i selecteze pentru muncă”.

Astăzi, sri lankezii și nepalezii au devenit o prezență constantă în construcții, industria Horeca, servicii și alte domenii. Prejudecățile la adresa lor sunt nefondate, susține Romulus Badea, tax partner în cadrul firmei de recrutare Soter & Partners şi vicepreşedinte al Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România. El a argumentat că vulnerabilitatea acestor oameni îi afectează pe ei, în timp ce beneficiile merg în economia noastră.

Într-un interviu pentru Business Magazin, Badea a explicat de ce, pentru zona de blue collar, e un avantaj numărul mare de imigranți din Asia. „În ţările din Asia de Sud-Est, principalele surse de recrutare, există o tradiţie în acest domeniu, infrastructură deja dezvoltată, este mult mai uşor de recrutat de acolo, existând proceduri stabilite, legislaţie specifică. Astfel, evident că e mai facil şi pentru angajator şi pentru companiile de recrutare.”