Bătălia pentru Marea Azov. Kievul cere demolarea podului „ilegal” al lui Putin: „Rusia nu are dreptul să rescrie legile maritime”

Ucraina şi Rusia s-au confruntat luni în faţa celei mai vechi instanţe de arbitraj din lume, într-o dispută de lungă durată privind accesul la Marea Azov situată la est de Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova încă din 2014, scriu agențiile AFP şi EFE.

În fața Curţii Permanente de Arbitraj (CPA) de la Haga, Kievul a cerut „demolarea” podului construit de Rusia peste strâmtoarea Kerci, pe care-l consideră „un obstacol ilegal în calea navigaţiei”, notează Agerpres.

Într-o plângere adresată acestei instanței, Kievul a acuzat Moscova în septembrie 2016 că obstrucţionează în mod deliberat accesul la Marea Azov.

„Rusia nu are dreptul să rescrie legile maritime”, a indicat avocatul părţii ucrainene, Anton Korinevici, care a insistat în faţa curţii de arbitraj că podul Kerci, construit de Moscova la cererea președintelui Vladimir Putin pentru a conecta peninsula anexată Crimeea de Rusia continentală, îngrădeşte navigaţia internaţională, la fel şi controalele excesive ale Rusiei, „prin urmare acest pod ilegal trebuie demolat”.

„Rusia consideră acum strâmtoarea Kerci, Marea Azov şi poate chiar părţi ale Mării Negre drept apele sale teritoriale. (…) Rusia vrea ca aceste ape să fie considerate parte a imperiului său în secolul al XXI-lea”, a continuat avocatul Kievului, în contextul în care toate teritoriile Ucrainei recunoscute internaţional prin care această ţară are acces la Marea Azov se află în prezent sub controlul armatei ruse.

Rusia susține că cererea Kievului este „complet lipsită de temei şi fără perspectivă”

După anexarea peninsulei Crimeea în 2014, în invazia lansată asupra Ucrainei în februarie 2022 armata rusă a ocupat o fâşie largă de teritoriu care face legătura terestră între Rusia şi Crimeea, astfel că la ora actuală Rusia controlează de facto Marea Azov în întregime.

Aşadar, avocatul Rusiei, Ghenadi Kuzmin, a susţinut că plângerea Kievului este „complet lipsită de temei şi fără perspectivă”, punctul de vedere al Moscovei fiind acela că, după anexarea Crimeei în 2014, Rusia consideră Marea Azov ca făcând parte din apele sale interne, caz în care nu ar intra în sfera de aplicare a legilor internaţionale privind navigaţia.

Rusia a formulat în 2019 o obiecţie în care susţine că instanţa de arbitraj nu are jurisdicţie asupra suveranităţii Crimeei, iar în 2020 CPA a cerut Ucrainei să depună un nou dosar.

Ar putea dura luni sau ani până când instanţa internaţională va emite un verdict în acest caz.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro