Aplicația Telegram anunță că e dispusă acum să ofere autorităților datele utilizatorilor. Schimbarea de politică vine după arestarea fondatorului Pavel Durov

„Mulți utilizatori analizează acum anunțul Telegram cu o întrebare în minte: înseamnă asta că platforma va începe să coopereze cu autoritățile din regimurile represive?“, s-au întrebat criticii citați de BBC.

Aplicația de mesagerie Telegram va preda de acum adresele IP și numerele de telefon ale utilizatorilor autorităților care au mandate de percheziție sau alte cereri legale valide.

Modificarea termenilor săi de serviciu și a politicii de confidențialitate „ar trebui să descurajeze infractorii”, a declarat luni directorul general Pavel Durov într-o postare pe pagina de Telegram.

„În timp ce 99,999% dintre utilizatorii Telegram nu au nimic de-a face cu criminalitatea, cei 0,001% implicați în activități ilicite creează o imagine proastă pentru întreaga platformă, punând în pericol interesele celor aproape un miliard de utilizatori ai noștri”, a continuat el.

Anunțul marchează o schimbare semnificativă de strategie pentru Durov, cofondatorul de origine rusă al platformei, care a fost reținut de autoritățile franceze luna trecută pe un aeroport aflat la nord de Paris.

Câteva zile mai târziu, procurorii francezi l-au acuzat că a permis desfășurarea de activități infracționale pe platformă. Printre acuzațiile formulate împotriva sa se numără complicitatea la răspândirea de imagini cu abuzuri asupra copiilor și la traficul de droguri.

Durov, care a negat acuzațiile, a criticat autoritățile la scurt timp după arestarea sa, afirmând că nu este responsabil pentru infracțiunile comise de terți pe platformă și că acuzația a fost atât „surprinzătoare”, cât și „greșită”.

Criticile la adresa Telegram

Criticii spun că Telegram a devenit un spațiu care conține dezinformare, pornografie infantilă și conținut conectat cu activitățile teroriste, parțial din cauza unei caracteristici care permite grupurilor să aibă până la 200.000 de membri.

WhatsApp, platforma de mesagerie deținută de Meta, spre exemplu, limitează dimensiunea grupurilor la 1.000 de persoane.

Telegram a fost criticată recent și pentru găzduirea canalelor de extremă dreapta, care au contribuit la violențele din orașele engleze, din această vară.

Zilele trecute, Ucraina a interzis aplicația pe dispozitivele oficialilor statului, în încercarea de a reduce amenințările reprezentate de Rusia.

Semne de întrebare după anunțul lui Durov

Arestarea lui Durov a stârnit însă dezbateri cu privire la viitorul protecției libertății de exprimare pe internet.

După reținerea sa, mulți oameni au început să se întrebe dacă Telegram este într-adevăr un loc sigur pentru disidenții politici, a observat John Scott-Railton, cercetător la Citizen Lab al Universității din Toronto, citat de BBC.

Acesta a spus că această ultimă schimbare de politică este deja întâmpinată cu și mai multă alarmă în multe comunități.

„Marketingul Telegram ca o platformă care ar rezista cererilor guvernamentale a atras oameni care doreau să se simtă în siguranță împărtășindu-și opiniile politice în locuri precum Rusia, Belarus și Orientul Mijlociu”, a declarat Scott-Railton.

„Mulți analizează acum anunțul Telegram cu o întrebare în minte: înseamnă aceasta că platforma va începe să coopereze cu autoritățile din regimurile represive?”, a spus acesta.

Telegram nu a oferit prea multe detalii cu privire la modul în care compania va gestiona în viitor solicitările din partea liderilor unor astfel de regimuri, a adăugat el.

Ce măsuri a mai luat Telegram

Experții în securitate cibernetică spun că, deși Telegram a eliminat unele grupuri în trecut, aplicația de mesagerie are un sistem mult mai slab de moderare a conținutului extremist și ilegal decât companiile concurente.

Înainte de recenta extindere a politicii, Telegram furniza autorităților informații doar despre suspecții de terorism, potrivit 404 Media.

Luni, Durov a declarat că aplicația are acum „o echipă dedicată de moderatori” care utilizează inteligența artificială pentru a ascunde conținutul problematic în rezultatele căutării.

Cu toate acestea, măsurile nu vor fi suficiente pentru a îndeplini cerințele legislației franceze sau europene, a subliniat Daphne Keller de la Centrul pentru internet și societate al Universității Stanford, citată de BBC.