DOCUMENT Cum motivează CCR respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale: Trebuie să îndeplinească condițiile din jurământul de credință și înainte să jure

Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat luni seară motivarea deciziei privind respingerea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidențiale din acest an. „Este de notorietate că, prin discursul său constant,  doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”, explică judecătorii de la CCR.

„Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări”

Curtea Constituțională arată, în motivare, că dreptul de a fi ales – prevăzut în Constituție, la articolul 37 – „este un drept fundamental de natură politică, reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor”:

• „Curtea reține că dreptul de a fi ales este un drept fundamental de natură politică, reprezintă o condiție sine qua non a democrației și a funcționării democratice a statului și se exercită cu respectarea exigențelor Constituției și a legilor.
• Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituției (…)
• Totodată, Curtea observă că dreptul de a fi ales poate fi supus unor limitări și condiționări mai puternice comparativ cu cele impuse dreptului la vot”.

CCR consideră că înregistrarea acestei candidaturi încalcă unele condiţii de eligibilitate, cu referire la „valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politicomilitară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO”.

Ce argumente mai are CCR pentru decizia de împiedicare a candidaturii Dianei Șoșoacă:

„Elementele cuprinse în jurământul de credinţă, condiţii de eligibilitate pentru candidatură”

„Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”, menționează Curtea.

„Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public. O astfel de conduită aduce în discuție problema folosirii instituțiilor și procedurilor constituționale în scopul negării în final a exigențelor, principiilor și valorilor reglementate constituțional”, spun judecătorii constituționali.

„Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituției și apărarea democrației – condiții pentru a candida la funcția de Președinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, mai scrie în motivarea publicată de CCR.

„Are o conduită sistematică și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român”

„Este adevărat că în preajma alegerilor există o anumită efervescență și vivacitate a discursului politic, că una dintre caracteristicile principale ale democrației este posibilitatea exprimării libere a opiniilor privind rezolvarea problemelor societății în cadrul dezbaterii publice sau că în perioada preelectorală dezbaterea privind candidații și programele lor contribuie la dreptul publicului de a primi informații și cristalizează capacitatea alegătorilor de a alege în cunoștință de cauză dintre candidații propuși, însă, în speță, Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziții cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici Șoșoacă și despre o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”, explică Curtea.

„Loialitatea față de Constituție este o garanție reală pentru exercitarea înaltelor demnități în statul român”

„Curtea reţine, raportat la actele şi faptele descrise de contestatori şi reţinute la paragrafele 7-14 şi 22 ale prezentei hotărâri, că înregistrarea candidaturii doamnei Diana Iovanovici Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 încalcă condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 şi 149, cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politicomilitară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO. Astfel, Curtea va admite contestaţiile formulate şi va anula Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024”.

„Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de Curtea Constituţională. Ar fi inadmisibil şi contrar naturii procesului democratic ca ab initio candidatul să nu îndeplinească aceste condiţii şi totuşi să participe la alegeri, iar dacă le va câştiga să depună un jurământ de credinţă formal”.

„Constituția reprezintă un sistem de referință și de validare a democrației și a statului de drept. Astfel, Constituția descurajează și sancționează manifestările ce constituie un risc major în păstrarea naturii democratice a societății românești, iar loialitatea față de Constituție este o garanție reală pentru exercitarea înaltelor demnități în statul român”.

„Persoana care exercită această demnitate, prin comportamentul său instituțional și discursul constituțional, trebuie să demonstreze existența respectului și a atașamentului său la valorile constituționale astfel cum acestea transpar din identitatea națională a poporului român și identitatea constituțională a statului și a societății consacrate în Legea fundamentală. Contestarea lor nu poate fi acceptată, întrucât Președintele României prin natura funcției sale reprezintă un garant al statului de drept și al democrației constituționale, principii care stau la baza organizării și funcționării statului. A nega sau a distorsiona aceste principii echivalează cu a repudia însăși ideea de Constituție și constituționalism, care caracterizează existența statului de drept”.

„Obligația de a respecta Constituția nu trebuie judecată în funcție de momentul temporal al depunerii jurământului, act cu o încărcătură solemnă unică, așadar, de la momentul în care persoana intră în exercițiul mandatului, ci dintr-o dublă perspectivă temporală și valorică atunci când aceasta vizează funcția de Președinte al României, funcția supremă în statul român”.

La şedinţa în care s-a decis respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă au fost prezenţi Marian Enache, preşedintele CCR (propus de PSD) şi judecătorii Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga (propus de PSD), Dimitrie-Bogdan Licu (fost prim-adjunct al procurorului general, susținut de PSD), Iuliana Scântei (Propusă de PNL), Gheorghe Stan (fost adjunct al Inspecției Judiciare și fost șef al controversatei Secții Speciale), Varga Attila (propus de UDMR).

De la şedinţă au lipsit Livia Stanciu şi Elena Simina Tănăsescu, ambele propuse de preşedintele Klaus Iohannis.

Iulia Scântei a formulat opinie separată.

Cei cinci judecători CCR care au votat pentru admiterea contestației sunt, potrivit unor surse citate de G4Media.ro, Marian Enache (propus de PSD), Bogdan Licu (fost prim-adjunct al procurorului general, susținut de PSD), Attila Varga (propus de UDMR), Cristian Deliorga (fost judecător la Curtea de Apel Constanța, propus de PSD) și Gheorghe Stan (fost șef controversat al Secției Speciale pentru magistrați, propus de PSD).

Anterior în cursul zilei de luni, Curtea Constituţională a respins contestaţia Dianei Şoşoacă faţă de decizia de neacceptare a înregistrării celei de a doua sale candidaturi la alegerile prezidențiale.

După ce Biroul Electoral Central (BEC) a respins duminică seară ca inadmisibilă a doua candidatură depusă de Diana Şoşoacă pentru alegerile prezidenţiale, aceasta a făcut contestație la Curtea Constituțională, instituția care sâmbătă a eliminat-o din competiția pentru Cotroceni. Decizia BEC nu a fost definitivă, iar Șoșoacă a atacat-o la CCR.

Amintim că al doilea dosar de candidatură a fost depus de Diana Șoșoacă sâmbătă seară, cu zece minute înainte de expirarea termenului, după ce Curtea Constituțională i-a invalidat candidatura. Decizia Curții Constituționale este obligatorie și fără cale de atac.

Duminică, BEC a respins candidatura Dianei Șoșoacă drept inadmisibilă, motivând că noua solicitare a fost depusă fără a fi însoțită de listă de susținători, documentele fiind aceleași depuse inițial, în 3 octombrie.

Diana Șoșoacă a susținut că „ordinul a venit de la Marcel Ciolacu și de serviciile secrete române”.

„Americanii, evreii au complotat și au fraudat alegerile din România înainte de a începe. Din acest moment începe o dictatură. Domnii de la CCR au spus că trebuie să i se dea o lecție Dianei Șoșoacă și să îi tacă gura. Din acest moment nu îmi va mai tăcea gura niciodată (…) Huo, nenorociților, sunteți niște trădători. Oameni buni, ieșiți în stradă, e dictatură”, a acuzat Diana Șoșoacă.

Lidera SOS România a susținut că scoaterea ei din cursă s-a făcut în folosul președintelui AUR, George Simion, care are astfel șanse mai mari să intre în turul II, caz în care Marcel Ciolacu ar avea un adversar mai accesibil în finala prezidențială.

Mai mulți lideri politici, între care Elena Lasconi și Nicolae Ciucă, au acuzat că în spatele deciziei se află PSD.