Un judecător de la CCR a avut altă părere decât cea prin care era respinsă candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Cum explică

Judecătoarea CCR Iuliana Scântei, numită la propunerea PNL, susține că hotârârea CCR de eliminare a Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială „nu se întemeiază pe niciuna dintre aceste condiții obiective de fond și de formă, reglementate expres prin Constituție și prin lege organică”.

Iuliana Scâneti a făcut opinie separată, ea find în dezacord cu decizia adoptată cu voturile a cinci judecători, patru dintre ei propuși de PSD: Marian Enache (președintele Curții), Bogdan Licu, Gheorge Stan, Cristian Deliorga și Varga Attila.

„În esență, prin hotărârea majorității se constată că un comportament al unei persoane – candidat la funcția de Președinte al României, evaluat prin prisma unor conduite, opinii și declarații publice, este contrar Constituției, pentru că nu este un comportament constituțional responsabil ci apt să susțină funcția Preçedintelui României de a veghea la respectarea Constituției, iar această constatare se concretizează într- o veritabilă interdicție de a candida pentru candidatul respectiv, fiindu-i astfel eliminat un drept electoral – dreptul de a fi ales.

Or, în ordinea constituțională și legală, inclusiv în jurisprudența Curții, drepturile electorale pot fi interzise doar în situațiile expres si limitativ prevăzute de Constituție (art. 37 coroborat cu art. 16 alin (3) și art. 40 alin.(3) și de lege. Astfel, dispozițiile art. 28 din Legea nr. 370/2004 stabilesc interdicții exprese de a candida la alegerile prezidențiale pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României, precum și pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Totodată, interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a alege) este reglementat ca pedeapsă complementară în condițiile art. art. 66 alin. (1) lit. a) şi d) din Codul penal”, scrie judecătoarea Iuliana Scântei.

Ea crede că prin această decizie CCR nu i-a oferit Dianei Șoșoacă dreptul la un proces echitabil.

„Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv prevăzut de lege într-un contencios electoral subiectiv prin asumarea verificării comportamentelor, faptelor, declarațiilor unui candidat la funcția de Președinte al României. Această convertire nu fost însoțită și de garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil: asigurarea contradictorialității, asigurarea dreptului la apărare al persoanei al cărei comportament neconstituțional este evaluat și asigurarea unei proceduri de administrare și contestare a probelor/soluției”, adaugă aceasta.

Citește și DOCUMENT Cum motivează CCR respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale