Șoșoacă vrea să anexăm teritorii din Ucraina, exact ca Rusia. Este acesta un lucru constituțional?

Poate nu fix în momentul depunerii candidaturii la președinție și nici de către judecătorii constituționali, dar Diana Șoșoacă trebuie totuși oprită, prin mijloace legale. Votul poporului nu este suficient în cazul unor politicieni extremiști care vor să ne bage în conflicte cu țările vecine și cu aliații.

După ce Curtea Constituțională a respins candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, un val de opinii negative s-a ridicat în societatea românească pe motiv că dreptul de a fi ales este unul fundamental și nimănui, indiferent ce face și ce zice, nu-i poate fi interzis acest lucru.

Cel puțin 20 de organizații neguvernamentale respectabile din România au semnat și o scrisoare de protest în care afirmă că decizia CCR „pune la îndoială însăși esența sistemului democratic din România”.

„În nicio democrație consolidată nu găsim situații în care un candidat, nici măcar de inspirație fascistă, să fie eliminat din competiție prin astfel de decizii”, se arată în protest.

Dacă se plângea cineva că în aceste alegeri nu există emoție, iată, au primit-o acum. Democrația românească este din nou lovită, iar victima pe care trebuie s-o apărăm este cineva care ne dorește să trăim ca în Rusia. Ce ironie ticăloasă.  

De la drepturile omului la coaliția de guvernare

În mod previzibil, scandalul s-a mutat de la drepturile omului la politică. Candidatul PNL la prezidențiale Nicolae Ciucă a anunțat că rupe alianța cu PSD, condus de alt candidat la prezidențiale, Marcel Ciolacu, deoarece judecătorii numiți de PSD în Curtea Constituțională i-au interzis Dianei Șoșoacă dreptul de a candida, la rândul ei, în alegeri.

„PSD are în ADN-ul său abuzul de putere și comportament de partid-stat. Astăzi elimină un candidat, mâine altul, poimâine închid instituții de presă, iar în final subordonează politic tot statul român”, a declarat Ciucă într-un mesaj video despre partidul cu care guvernează de trei ani. 

Cum își motivează Curtea Constituțională decizia

În motivarea publicată aseară, Curtea enumeră mai multe fapte ale candidatei SOS care, în opinia judecătorilor, nu ar fi în conformitate cu Constituția României: negarea caracterului de stat de drept al României, discreditarea NATO, diseminarea propagandei ruse, incitarea la părăsirea UE și a Alianței Nord-Atlantice și așa mai departe. 

Curtea Constituțională invocă articolul 80 din Constituție care prevede că „președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării”.

„ (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Întrebarea ar fi: dacă Șoșoacă nu este totuși președintele României, de ce i s-ar aplica și ei aceste reguli ?

CCR consideră că „obligația de a respecta Constituția nu trebuie judecată în funcție de momentul temporal al depunerii jurământului (…) ci dintr-o dublă perspectivă temporală și valorică atunci când aceasta vizează funcția de Președinte al României, funcția supremă în statul român”.

Ce vor să sublinieze judecătorii este că orice candidat la prezidențiale este un potențial președinte care a depus jurământul de credință față de statul român. Deci nu contează momentul efectiv: un candidat la președinție este egal un președinte, ambii respectă aceleași reguli. 

„CCR nu ar trebui sā facă judecăți de natură morală bazate pe declarațiile publice ale unui candidat, dacă acesta sau aceasta îndeplinește condițiile de formă și fond”, spun cele 20 de organizații neguvernamentale care au semnat protestul.

Șoșoacă și teritoriile pe care să le anexăm de la ucraineni

Poate că așa stau lucrurile, personal însă am o altă mare nedumerire: 

Cum poate fi oprit în România, pe căi legale, un politician care vrea să ne arunce în război cu vecinii și să ne întoarcă împotriva aliaților occidentali? 

Trebuie doar să așteptăm să vedem ce decid alegătorii? 

De exemplu, în calitate sa de senator al României, Diana Șoșoacă este autoarea unei inițiative legislative privind anexarea de teritorii ale unui alt stat suveran. 

Este vorba despre proiectul „pentru modificarea Legii nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”.

Iată ce scrie în inițiativa legislativă:

„(…) După Art. 1 se introduc următoarele articole:

• Art. 2 – În temeiul art. 27 din Tratat, acesta va fi denunțat de partea română în anul 2027, cu respectarea termenului de încunoștințare de cel puțin 1 an înainte de expirarea perioadei de valabilitate.
• Art. 3 – România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.
• Art. 4 – După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile competente, inclusiv ONU, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”.

Mulți vor zice că este puțin probabil ca așa ceva să fie votat în Parlamentul României, cel puțin în zilele noastre.

„Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional”, scrie și în Constituție. Totuși ca să fie așa, trebuie ca politicienii chiar să creadă în legea fundamentală a țării. 

Nu poți să nu te întrebi ce s-ar întâmpla dacă Șoșoacă va deveni președinte și va încerca să-și pună în aplicare planurile sale de inspirație putinistă.

Atunci când a fost făcută publică, în martie 2023, propunerea Dianei Șoșoacă a fost întâmpinată cu ironii de colegii din presă. Unii chiar s-au bucurat că trăsnaia senatoarei va face trafic pe site, și va stârni reacții. Pe internet au apărut chiar meme cu Șoșoacă și Ucraina: la ce sunt mai pricepuți românii decât să facă bășcălie?

Numai că ucrainenii nu gustă astfel de glume. În Bucovina de Nord subiectul revendicărilor teritoriale este unul sensibil. Știu asta pentru că l-am discutat cu oameni de acolo. 

Nu-mi aduc aminte ca cineva din România să-și fi pus atunci problema, la modul serios, să-i facă vreo plângere penală senatoarei care ar vrea să ne bage în conflict militar cu Ucraina. 

Dar dacă ar ajunge, teoretic, președinte și ar vrea să-și pună în aplicare planurile? 

„Este o ipoteză absurdă și, în orice caz, un președinte care o ia la vale poate fi suspendat de către Parlament. Există prevederi constituționale în aceste sens”, mi-ar putea replica acum cineva. 

Ne-am obișnuit să-i privim cu amuzament pe candidații care spun aberații de genul Diana Șoșoacă. Mai mult chiar, în numele unor principii sănătoase, le sărim chiar în apărare atunci când credem că sunt neîndreptățiți. 

Totuși, aș aprecia și un alt punct de vedere exprimat în acest zile: 

„Nu poți avea un candidat care calcă legea pe față dacă vrei să mai respecte cineva legea”, spune Alina Mungiu Pippidi, profesor de studii de democraţie la Hertie School of Governance din Berlin, într-un articol de opinie pe site-ul România Curată. 

Îi dau dreptate sută la sută. Lucrurile trebuie văzute și din această perspectivă.

P.S. Este puțin exagerat că „doar în Rusia, Belarus și Venezuela” sunt eliminați din competiția electorală candidații prin decizii ale judecătorilor. Se mai întâmplă și în țările UE. 

De exemplu, în 2006, un partid slovac ultranaționalist a fost scos în afara de legii de Curtea Supremă pentru că „programul politic al acestuia și activitățile au încălcat Constituția țării, legile și acordurile internaționale la care Slovacia era semnatară. Formațiunea pretindea, printre altele, că doar oamenii din anumite categorii din societatea slovacă au dreptul de a alege și de a fi aleși. Politicienii respectivi luaseră o idee veche de sute de ani și voiau să o aducă în Slovacia din prezent. Păstrând proporțiile, la fel a făcut și Șoșoacă.