„Un control excesiv. Nu e o surpriză”. Trei experţi în Drept constituţional desființează decizia prin care CCR i-a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă

Decizia Curții Constituționale de a-i invalida candidatura Dianei Șoșoacă nu face decât să confirme o practică instituţională pe care românii au ignorat-o – de ani de zile – CCR intră în atribuţiile puterii legislative, judecătoreşti, chiar şi executive. Iar ceea ce vedem acum este vârful aisbergului, consideră profesorul Radu Carp. HotNews.ro a discutat cu trei constituționaliști despre impactul deciziei Curții, una fără precedent.

Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat luni motivarea deciziei prin care i-a invalidat candidatura Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidențiale din acest an. „Este de notorietate că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”, a fost unul dintre argumentele judecătorilor CCR.

Profesorii de Drept constituţional Ioan Stanomir şi Radu Carp de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti şi fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu explică, pentru publicul HotNews.ro, cât de mult contează, pentru români, modul în care judecătorii şi-au motivat decizia.

„Lipsa de credibilitate şi politizarea actului de justiţie”

Profesorul Ioan Stanomir susţine că decizia Curţii este justă, însă e şubrezită de argumentaţia insuficientă din motivarea CCR şi de lipsa de credibilitate a instituţiei.

El este de părere că dreptul de a fi ales poate fi supus unor limitări – „voinţa poporului nu e absolută, ea are o limită reprezentată de valorile constituționale”.

„Dreptul de a fi ales trebuie pus în legătură cu alte instituţii şi principii constituţionale. În acest sens, pentru partidele politice şi pentru oamenii politici, există obligaţia de a respecta valorile constituţionale şi Constituţia. Astfel, cred că decizia Curţii Constituţionale este justă pe fond, dar destul de precară şi de vulnerabilă din punct de vedere al argumentării. Este o argumentare şubredă, criticabilă, iar călcâiul lui Ahile în această decizie a Curţii este Curtea Constituţională însăşi, prin lipsa de credibilitate şi prin politizarea actului de justiţie”, consideră Stanomir.

El crede că „loialitatea faţă de Constituţie este o condiţie necesară” în cazul fiecărui candidat: „Este limpede că un preşedinte, oricare ar fi el, trebuie să dea dovadă de loialitate şi de fidelitate faţă de Constituţie. Or, principala problemă a personalităţii politice Diana Şoşoacă este că valorile sale sunt la antipodul valorilor noastre constituţionale”.

De ce consideră Ioan Stanomir că principiile pe care le apără CCR sunt slăbite? „Această Curte Constituţională trebuia să pornească de la altă perspectivă, să reafirme caracterul militant al democraţiei noastre şi să fie mult mai explicită în a spune că nu e vorba doar de nişte comportamente izolate. Iar misiunea noastră este să le spunem judecătorilor CCR că, dacă deciziile sunt insuficient gândite, slab argumentate şi minate de lipsa de credibilitate, principiile pe care le apără vor fi slăbite în continuare”, arată Ioan Stanomir.

Fost judecător CCR: „Oamenii nu sunt proşti, aşa acum îi cred guvernanţii”

După o experienţă de 11 ani în postul de judecător al Curţii Constituţionale, Petre Lăzăroiu spune că românii au nevoie să cunoască fiecare candidat „nud, adică toată viaţa lui să fie pusă pe tarabă” şi foloseşte drept exemplu problemele juridice ale actualului preşedinte.

„Românii trebuie să vadă ce fel de om este un candidat, trebuie să ştim care este ataşamentul lui faţă de legile statului. De exemplu, în cazul lui Klaus Iohannis, dacă am fi ştiut problemele de dinainte de 2014, am fi ştiut că schimbarea pe care am votat-o s-ar fi dovedit neinspirată”, spune fostul judecător al CCR în mandatul lui Traian Băsescu.

Lăzăroiu crede însă că decizia CCR nu este oportună, având în vedere momentul în care a fost luată.

„Reacţiile de respingere după publicarea motivării sunt de înţeles. Pentru că, indiferent de motivele şi de comportamentul doamnei Şoşoacă, nu era acum nici momentul, nici locul să-i evaluăm candidatura. Trebuie să-i lăsăm pe români să aleagă. Oamenii nu sunt proşti, aşa cum îi cred guvernanţii, ci înţeleg foarte multe lucruri. Acest sentiment, că legea fundamentală nu-i poate apăra, este, pe undeva, justificat. Iar rezultatul e că instituţiile statului încep din ce în ce mai mult să fie luate în derizoriu, iar marea pierdere e disiparea încrederii în Justiţie, în Guvern, în Parlament”, a explicat Petre Lăzăroiu într-un dialog pentru publicul HotNews.ro.

„Marea mea mirare asupra nivelului profesional”

„Iar românii sunt revoltaţi pe bună dreptate”, crede Radu Carp, specialist în Drept constituţional.

Şi el crede că motivarea prin care judecătorii şi-au explicat decizia a ridicat mai multe semne de întrebare decât a adus lămuriri, mai ales în privinţa ataşamentului faţă de Constituţie al Dianei Şoşoacă.

„CCR are o jurisprudenţă foarte bogată în ceea ce priveşte loialitatea constituţională, care nu e menţionată în motivare. Se menţionează foarte vag că ar fi vorba despre acest principiu, dar nu şi faptul că el a mai fost aplicat de Curte. Aici e marea mea mirare asupra nivelului profesional al celor care au redactat acea motivare”, a spus Radu Carp.

„E vorba de un control excesiv, dar nu e o surpriză”

El a explicat că există patru mari principii de drept, care nici măcar nu au fost amintite – dreptul la liberă exprimare, dreptul de a fi ales, loialitatea constituţională şi principiul proporţionalităţii.

„Eu cred că aceste patru principii trebuiau puse în balanţă mai explicit, pentru că ele justifică intervenţia Curţii în procesul de depunere a candidaturilor”, spune profesorul.

Radu Carp afirmă că decizia CCR nu face decât să confirme o practică instituţională pe care românii au ignorat-o.

„Mie mi s-a părut că e vorba de un control excesiv, dar nu e o surpriză. De ani de zile, CCR intră în atribuţiile puterii legislative, judecătoreşti, chiar şi executive. Şi foarte puţini au tras un semnal de alarmă. Noi vedem acum vârful aisbergului, respectiv faptul că, într-adevăr, CCR a creat norme de drept, dar asta s-a întâmplat constant în ultimii 15 ani. Deşi nu prea e observat de public”, adaugă profesorul Radu Carp.

La şedinţa în care s-a decis respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă au fost prezenţi Marian Enache, preşedintele CCR (propus de PSD) şi judecătorii Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga (propus de PSD), Dimitrie-Bogdan Licu (fost prim-adjunct al procurorului general, susținut de PSD), Iuliana Scântei (Propusă de PNL), Gheorghe Stan (fost adjunct al Inspecției Judiciare și fost șef al controversatei Secții Speciale), Varga Attila (propus de UDMR).

De la şedinţă au lipsit Livia Stanciu şi Elena Simina Tănăsescu, ambele propuse de preşedintele Klaus Iohannis.

Iulia Scântei a formulat opinie separată.

Cei cinci judecători CCR care au votat pentru admiterea contestațiilor împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă sunt Marian Enache (propus de PSD), Bogdan Licu (fost prim-adjunct al procurorului general, susținut de PSD), Attila Varga (propus de UDMR), Cristian Deliorga (fost judecător la Curtea de Apel Constanța, propus de PSD) și Gheorghe Stan (fost șef controversat al Secției Speciale pentru magistrați, propus de PSD).