Misterul vechi de secole despre originile exploratorului Cristofor Columb, deslușit de oamenii de știință
Un mister vechi de secole – originile celebrului explorator Cristofor Columb – este pe cale să fie dezvăluit, scrie sâmbătă Sky News.
Oamenii de știință spanioli au folosit deja analiza ADN pentru a confirma că rămășițele sale sunt îngropate într-adevăr într-un sicriu din Catedrala Sevilla din Spania.
De mult timp, autoritățile spun că acesta ar fi locul său de odihnă, dar au existat și versiuni concurente – acum, însă, divergențele privind naționalitatea exploratorului din secolul al XV-lea sunt, de asemenea, pe cale să fie eliminate.
O figură controversată, Columb a condus expediții finanțate de Spania începând cu anii 1490, deschizând calea pentru cucerirea Americilor de către Europa.
Mulți istorici au pus la îndoială teoria tradițională conform căreia Columb ar fi venit din Genova, Italia.
Alte teorii susțineau că acesta ar putea fi evreu spaniol, grec, basc sau chiar portughez.
Cercetătorii spanioli, conduși de expertul în criminalistică Miguel Lorente, au testat mici mostre din rămășițele îngropate în catedrală, comparându-le cu cele ale rudelor și descendenților cunoscuți ai lui Columb.
Descoperirile urmează să fie anunțate într-un documentar intitulat „ADN-ul lui Columb: Adevărata origine”, difuzat sâmbătă de televiziunea națională spaniolă TVE.
Rezultat „aproape absolut demn de încredere”
Joi, într-un briefing de presă referitor la cercetările demarate, Lorente nu a dezvăluit concluziile, dar a spus că acestea au confirmat teoriile anterioare conform cărora rămășițele din Sevilla i-au aparținut lui Columb.
„Astăzi a fost posibil să se verifice cu ajutorul noilor tehnologii, astfel încât teoria parțială anterioară conform căreia rămășițele din Sevilla aparțin lui Cristofor Columb a fost confirmată definitiv”, a spus el.
El a spus că cercetarea privind naționalitatea lui Columb a fost complicată de diverși factori, inclusiv de cantitatea mare de date, dar a spus că „rezultatul este aproape absolut demn de încredere”.
Explorator în timpul vieții, Columb a fost „un călător” și după moarte. El a murit la Valladolid, în Spania, în 1506, dar a dorit să fie înmormântat pe insula Hispaniola, care astăzi este împărțită de Republica Dominicană și Haiti.
Rămășițele sale au fost duse acolo în 1542, apoi mutate în Cuba în 1795 și apoi – după cum se credea de mult timp în Spania – la Sevilla, în 1898.
Cu toate acestea, este, de asemenea, posibil ca unele dintre rămășițele lui Columb să se odihnească încă în Caraibe.
În 1877, muncitorii au găsit un sicriu de plumb îngropat în spatele altarului unei catedrale din Santo Domingo, capitala Republicii Dominicane, care conținea o colecție de fragmente osoase despre care țara spune că îi aparțin lui Columb.
Lorente a declarat că ambele afirmații ar putea fi adevărate, deoarece ambele seturi de oase erau incomplete.
În ultimii ani, evenimentele dedicate sărbătoririi Zilei lui Columb, care au loc pe 12 octombrie și marchează sosirea acestuia în Americi, au fost puternic contestate.
Nick Tilsen, președintele NDN Collective, un grup de advocacy condus de indigeni, a declarat că pentru SUA „celebrarea acestei istorii este absolut lipsită de respect”.
„Columb a fost un explorator pierdut care s-a împiedicat în această parte a lumii și a adus foamete, colonizare, moartea a milioane de populații indigene”, a adăugat el.