#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

Problemele cardiovasculare apar tot mai devreme, astfel că vârsta la care bărbații ar trebui să meargă la un consult cardiologic a scăzut semnificativ, la 45 de ani. Femeile sunt protejate până în jurul vârstei de 55 de ani, după care ar trebui să se preocupe serios de sănătatea cardiovasculară. Nimeni nu ar trebui să ignore simptomele ca oboseala instalată după efort și durerile în piept, pentru că pot anunța o problemă cardiacă ce nu suportă amânare. Acestea sunt recomandările dr. Cosmin Olariu, coordonatorul Centrului de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul MedLife Polisano, Sibiu. Chirurgul cardiovascular tratează de obicei complicațiile care apar dacă nu avem grijă la factorii de risc, cum sunt alimentația, stresul și sedentarismul. Din fericire, intervențiile chirurgicale asupra cordului au evoluat semnificativ în ultimul deceniu, iar munca în echipă asigură succesul tratamentului: „Chirurgia cardiacă e un fel de orchestră în care toate instrumentele trebuie să cânte bine ca să iasă partitura perfect“, spune medicul.

Bolile cardiovasculare ocupă primul loc în ierarhia afecțiunilor care generează dizabilitate și deces prematur. În România, ratele de mortalitate prin bolile cardiovasculare sunt de două ori și jumătate mai mari decât în UE. Explicațiile sunt multiple, dar cei mai deficitari suntem la capitolul prevenție.

„Este cunoscut faptul că bolile cardiovasculare și, în special, boala aterosclerotică, boala coronariană, este influențată de o serie de factori de risc. Acești factori de risc sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemiile – sau valorile crescute ale grăsimilor în sânge. Alimentația, stresul, obezitatea – toate concură la această boală aterosclerotică. Iar, la noi, asupra acestor factori se acționează foarte puțin, comparativ cu alte țări ale UE, mai dezvoltate. Adică, începem să ne preocupăm de ele când deja este un pic cam târziu”, explică dr. Cosmin Olariu, coordonatorul Centrului de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul MedLife Polisano, Sibiu.

În locul dietei mediteraneene, axată pe mai puține grăsimi saturate și mai multe vegetale, cu beneficii dovedite pentru sănătatea inimii, la noi, există o tradiție în a consuma multă carne de porc. „Poate că este bună la gust, dar nu este bună și pentru vasele de sânge”, avertizează chirurgul.

„Pe lângă alimentația incorectă, multe dintre boli sunt lăsate să mergă înainte, până în stadii foarte avansate. Adică, oamenii nu se duc la controlul cardiologic să-și verifice tensiunea arterială, să-și verifice nivelul de grăsimi din sânge sau cum stau cu glicemia și lasă toți acești factori de risc și de boli să avanseze”, mai spune dr. Olariu.

La acești factori s-au mai adăugat, în timp, alții – prezenți și în vestul Europei – cum ar fi nivelul de stres: „Viața a devenit din ce în ce mai agitată, oamenii sunt tot mai stresați, iar asta are un impact asupra organismului. În sensul în care creează niște modificări fiziologice în organism care duc la perturbări cardiovasculare”.

Împreună, toți acești factori au scăzut mult vârsta la care apar evenimentele cardiovasculare. Trebuie spus însă că, față de acum un deceniu sau mai mult, adresabilitatea a crescut și au ajuns în statistici tot mai mulți pacienți cu boli cardiovasculare care înainte nu erau înregistrați, punctează medicul.

Când ar trebui făcut primul control cardiologic

Când ar trebui să ne preocupe sănătatea inimii? Mereu, este răspunsul medicului, dar după o anumită vârstă, devine esențial să mergem la controale periodice. În cazul domnilor, această vârstă este după 45 de ani, cu condiția ca, anterior, să aibă grijă la alimentație, să facă mișcare și să-și impună un stil de viață sănătos, recomandă dr. Olariu. Vârsta de 45 de ani pentru bărbați este un prag mult mai jos decât era în trecut, tocmai din cauza acestor factori de risc multipli, mai spune medicul.

„După 45 de ani este bine să-i vadă un cardiolog, să facă analize uzuale de sânge, în urma cărora să se poată determina dacă există ceva probleme. Și sigur, foarte important: să nu ignorăm simptomele”, atrage atenția dr. Olariu.

Primul semn ar fi oboseala instalată mai repede decât înainte. Al doilea semn ar fi durerile în piept care duc spre mână, spre umăr și care nu trebuie ignorate. „Aceste dureri ar putea să fie de la inimă. Pot semnala o problemă subiacentă cardiacă și e riscant să spui «N-am timp să merg acum la cardiolog, lasă că mă voi duce la vară»”, avertizează chirurgul.

Cât privește doamnele, ele sunt puțin mai norocoase. „Sigur că bolile cardiovasculare sunt multe, dar noi discutăm în special despre cardiopatia ischemică, cea mai frecventă dintre ele, care duce la infarct. Din fericire, femeile sunt un pic mai protejate decât bărbații până la vârsta menopauzei. Aceasta datorită constelației hormonale, datorită prezenței în sânge a hormonilor specifici doamnelor care împiedică sau reduc riscul depunerilor de plăci de aterom în interiorul vaselor de sânge”, explică medicul.

Această protecție le oferă doamnelor o fereastră de maximum 10 ani. Deci, la ele, boala aterosclerotică apare mai târziu. Foarte repede după aceea, însă, situația se egalizează, iar după încă cinci ani, adică în jurul vârstei de 60 de ani, riscul este identic cu cel al domnilor.

Inima, un motor care trebuie să funcționeze continuu

Dr. Olariu explică felul în care apare și se manifestă cardiopatia ischemică: „Inima este ca un motor care funcționează continuu și furnizează hrană și oxigen pentru toate organele. La rândul ei, inima are nevoie de hrană și de oxigen care vin prin niște artere numite arterele coronare. În boala cardiacă ischemică, aceste artere care aduc hrană pentru mușchiul inimii încep să se înfunde. Inițial, se îngustează și când aceste îngustări depășesc o valoare critică, necesarul de oxigen și hrană care ar trebui să vină pe acolo devine insuficient pentru activitatea inimii, care este continuă. Existând acest dezechilibru între cerere și ofertă, apare cardiopatia ischemică”.

Boala cardiacă se manifestă prin angină pectorală, durere în piept apărută la efort: „Acest simptom semnalează că cererea este mai mare și nu poate fi asigurată din cauza îngustării acestor vase. De exemplu, atunci când cineva merge mai repede, îi este frig sau are emoții puternice, inima are nevoie de mai multă hrană și nu o poate primi. Apare durerea în piept care poate fi ca o gheară, ca o apăsare cu iradiere în umăr, în barbă sau în cotul stâng. Acestea sunt caracteristicile durerii, care, în principiu, cedează odată ce efortul a încetat sau după administrarea de nitroglicerină. Dacă durerea persistă, se poate ajunge la următoarea etapă a bolii, care este infarctul miocardic”, descrie medicul întregul mecanism.

Infarctul miocardic este urmarea faptului că vasul de sânge se astupă complet, iar porțiunea de miocard afectată moare.

În cazul în care în familie există un istoric de boli de inimă, evaluarea factori de risc trebuie începută mai din timp: „Încărcarea familială este foarte importantă, sunt și factori genetici care fac ca unele persoane să fie mai susceptibile la bolile cardiovasculare. Dacă tata sau bunicul a avut cardiopatie ischemică, nu este sigur că voi avea și eu, dar am un risc mai mare. Așadar, cu cât ai mai mare încărcătura aceasta familiară, cu atât trebuie să fii mai atent. Și atunci evaluarea acestor factori de risc trebuie să înceapă mai devreme”, recomandă dr. Olariu.

Operații cu inima oprită

Vestea bună este că, în prezent, comparativ cu acum 10-15 ani, medicii au mai multe instrumente la dispoziție pentru a ne salva, chiar dacă chirurgia bolilor cardiovasculare rămâne una dificilă. Pe lângă chirurgia clasică, există în acest moment anumite operații care se pot face prin cardiologie intervențională sau chirurgie minim invazivă. „Trebuie făcută o distincție între ceea ce înseamnă operațiile minim invazive și operațiile intervenționale. Acestea din urmă pot consta, de exemplu, în implantarea de stenturi la nivelul arterelor coronare sau altor vase de sânge, intervenții făcute de cardiologii intervenționali. Operațiile minim invazive adevărate presupun, la fel ca și cele clasice pe cord deschis, așa-numita circulație extracorporeală. Doar calea de abord este diferită, minim invazivă”, explică dr. Cosmin Olariu.

Operație cu circulație extracorporeală înseamnă o intervenție chirurgicală cu inima oprită. Pentru a lucra la nivelul structurilor, inima trebuie să stea, iar restul corpului să trăiască, explică dr. Olariu: „Acest lucru este posibil datorită unui aparat care preia funcția inimii și pe cea a plămânilor, pe perioada cât inima este oprită. Aparatul se numește de circulație extracorporeală. Ce se întâmplă de fapt? Se montează niște tuburi, niște canule prin care tot sângele din corp este deviat în acest aparat unde este oxigenat, deci are rolul și de plămân artificial, și apoi este pompat înapoi prin alte tuburi și canule în aortă – care este vasul principal care pleacă de la inimă – și de acolo, în restul corpului, astfel încât organele să trăiască pe perioada cât inima este oprită”. Sigur că există și operații care se pot face fără să oprești cordul, dar majoritatea, mai spune dr. Olariu, se fac cu inima pacientului oprită.

Intervențiile chirurgicale care se pot realiza minim invaziv sunt cele de la nivelul valvei mitrale, exemplifică chirurgul: „Se poate face prin minitoracotomie dreaptă, adică printr-o incizie de câțiva centimetri printre coaste, prin care se introduc instrumentele chirurgicale. Intrarea în circulația extracorporeală se face prin canulare periferică, adică prin introducerea unor tuburi prin vase de sânge periferice, de la nivelul coapsei. În felul acesta poate fi tratată valva mitrală. Și valva aortică poate fi tratată în felul acesta prin minitoracotomie sau ministernotomie (cu secționarea parțială a sternului). Mai sunt anumite boli congenitale la adulți, adică afecțiuni ale cordului pe care persoana respectivă le are de la naștere, dar au fost descoperite mai târziu și unele dintre ele pot fi operate minim invaziv. Vorbim despre defectele de sept atrial, dar, de asemenea, se pot aborda prin minitoracotomie și unele tumori de la nivelul inimii – de tipul mixomului cardiac.”

De ce a ales chirurgia cardiovasculară

Complexitatea chirurgiei cardiovasculare este elementul-cheie care l-a atras pe dr. Olariu către această specialitate: „Din timpul facultății am știut că vreau să urmez o specialitate chirurgicală. În timpul studenției am plecat o perioadă în Germania, la Heidelberg, unde am efectuat practică într-un serviciu de chirurgie cardiacă. Și am zis: eu asta vreau să fac! La ei sistemul este puțin diferit, anul VI de la Medicină fiind unul de practică. Cât am stat acolo am participat doar o dată pe săptămână la cursuri teoretice. În rest, am putut să ne alegem ce secție am vrut și să punem și noi mâna, ca să zic așa.”

„După intervenție, inima pornește singură, iar dacă nu pornește, o facem noi să pornească”

Mulți dintre pacienții care urmează să fie operați cu oprirea cordului sunt se tem că inima nu va mai putea fi repornită odată operația încheiată. Acest aspect este extrem de important și pentru medic, pentru că fiecare pacient are particularitățile sale, detaliază dr. Olariu: „Totdeauna există variabile, lucruri pe care nu le poți lua întotdeauna în calcul, așa că stresul nu dispare niciodată. Doar că înveți să-l gestionezi. Dar să știți că, în majoritatea cazurilor, inima pornește singură, iar dacă nu pornește, o facem noi să pornească.”

Este important, mai spune chirurgul, ca pacientul să aibă încredere în medicul lui. Și reciproca e valabilă, punctează Olariu: „Pacientul trebuie să se simtă confortabil cu medicul pe care l-a ales. Relația de încredere între pacient și medic trebuie să fie bidirecțională. Adică lucrurile vor merge bine atâta vreme cât pacientul are încredere că medicul pe care l-a ales are capacitatea să-l trateze, la fel cum și medicul trebuie să simtă că i se acordă acea încredere și că nu că nu este pusă la îndoială priceperea lui ca medic, că pacientul înțelege perfect ce încearcă medicul să-i facă, să înțeleagă care sunt limitele, care sunt perspectivele. Deci comunicarea cu pacientul este foarte importantă. Iar dacă această comunicare nu funcționează, evident, pacientul este liber să ceară și o altă opinie, să găsească pe altcineva cu care rezonează mai bine”.

Pacienții vârstnici, cei mai numeroși

Chiar dacă în majoritatea cazurilor, operațiile evoluează bine din prima, chirurgii nu intră în sală fără a avea și un plan B, mai spune chirurgul: „Adică, trebuie să știm pentru fiecare etapă a operației ce alternative avem ca să repunem lucrurile pe făgașul dorit, dacă ceva nu funcționează bine. Chirugia cardiacă este destul de matematică, dacă pot spune așa”.

Planul B este cu atât mai important cu cât pacienții vârstnici constituie categoria cea mai numeroasă supusă intervențiilor cardiovasculare, iar particularitățile lor pot crea complicații în timpul intervențiilor. „Am discutat mai devreme despre faptul că bolile cardiace afectează tot mai mulți tineri și că a scăzut vârsta de la care bolile cardiovasculare apar, totuși, patologia este una a persoanelor vârstnice. Majoritatea pacienților pe care îi operăm au vârste între 70 și 80 de ani, mulți dintre ei și peste 80 de ani. N-aș putea să spun că a opera un pacient de 80 de ani este un caz deosebit, ci mai degrabă ceva obișnuit. Dar pacienții vârstnici sunt mai fragili, trebuie tratați cu mai multă atenție, se întâmplă incidente intra-operatorii mai des, există poate un necesar mai mare de sânge pentru operație. Dar cumva asta nu e ceva deosebit.”

„Să nu uiți că în centrul meseriei de medic e viața omului și că nu te-a obligat nimeni să faci meseria asta”

În chirurgia cardiacă, poate mai mult ca în alte specialități medicale, rezultatele deosebite se obțin nu doar cu un doctor bun, ci și cu o echipă de excepție. Ce înseamnă doctor bun? „Mă gândesc că este acela care e cinsitit cu sine însuși și cu meseria pe care și-a ales-o. Poate părea ceva desuet, dar, ca medic, nu trebuie să uiți că ai depus un jurământ. Mi se pare că lumea medicală, în general, nu mai acordă acestui lucru așa de multă importanță. Dar acest jurământ înseamnă, de fapt, respectarea unui cod de conduită profesională. Să nu uiți că în centrul meseriei tale este pacientul, viața omului. Și că nu te-a obligat nimeni să faci meseria asta, tu ți-ai ales-o!”, consideră dr. Olariu.

Iar cinstit este medicul care, în primul rând, nu face rău. „A spus-o Hipocrate. Medicul trebuie să vadă pacientul, să știe ce poate si ce nu poate să-i facă, să știe care-i sunt limitele. Iar dacă mai departe nu știe, să ceară ajutor. Să renunțe la orgoliu și la a se considera un zeu. Să nu meargă pe ideea că doar el poate face un anumit lucru. Să-și cunoască limitele și să nu ezite să ceară ajutorul, colaborarea altcuiva cu mai multă experiență decât el într-un anumit domeniu”, explică dr. Olariu.

Experiența a dovedit că rezultatele cele mai bune vin în echipă. „Nu lucrez singur în sala de operație. Am întotdeauna cel puțin încă un chirurg care nu aș vrea să spun că mă ajută, ci este un partener împreună cu care operez. Pe urmă e vorba de asistentele reponsabile cu instrumentarul, este vorba de tehnicianul de la aparatul de circulație extracorporeală, este vorba de medicul anestezist, este vorba de asistenții de la anestezie, de asistenții de pe margine care ne furnizează materialele de care avem nevoie. Este vorba de oamenii de la banca de sânge și, ulterior, este vorba de tot personalul din terapie intensivă și de pe secție care are grijă ca rezultatul final să fie cel bun”, enumeră dr. Cosmin Olariu.

Atunci când un chirurg operează, nu poate scăpa de de grija pacientului său până când nu-l vede bine, plecat către casă, conchide dr. Olariu.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife