Temperaturile ridicate riscă să ucidă cu 50% mai mulți europeni până în 2100, arată un nou studiu. Scenariul cel mai plauzibil indică 80.000 de decese în plus, pe an

Temperaturile periculoase riscă să ucidă cu 50% mai mulți oameni în Europa până la sfârșitul secolului, viețile pierdute din cauza căldurii puternice urmând să depășească numărul celor salvate datorită faptului că iernile au devenit mai blânde, arată datele unui nou studiu, citat luni de publicația britanică The Guardian.

Cercetătorii au estimat că 8.000 de persoane în plus vor muri în fiecare an ca urmare a „temperaturilor suboptimale”, chiar și în cadrul celui mai optimist scenariu de reducere a poluării care încălzește planeta. Scenariul cel mai plauzibil pe care l-au luat în considerare a indicat o creștere netă de 80.000 de decese, pe an, cauzate de temperaturile ridicate.

Aceste date contestă un argument popular printre cei care susțin că încălzirea globală este bună pentru societate pentru că mai puțini oameni vor muri din cauza frigului.

„Am vrut să testăm acest lucru”, a declarat Pierre Masselot, statistician la London School of Hygiene & Tropical Medicine și autor principal al studiului. „Și arătăm în mod clar că vom asista la o creștere netă a deceselor legate de temperatură în contextul schimbărilor climatice”, a precizat expertul.

Studiul, publicat în revista Nature Medicine, se bazează pe cercetări anterioare în care oamenii de știință au legat temperatura de ratele mortalității pentru diferite grupe de vârstă în 854 de orașe din Europa. Ei au combinat aceste date cu trei scenarii climatice care cartografiază posibilele schimbări ale structurii populației și ale temperaturii de-a lungul secolului.

În toate cele trei scenarii, aceștia au constatat că temperaturile inconfortabile vor ucide mai mulți oameni decât în prezent. Oamenii de știință au avertizat, totuși, că incertitudinile din datele culese sunt mari.

Ei preconizează că numărul net de decese va crește cel mai mult în sudul Europei – o zonă mai caldă prin definiție -, în special în jurul Mediteranei, cu un al doilea punct fierbinte în Europa centrală, care cuprinde Elveția, Austria și părți din sudul Germaniei și Polonia. Între timp, în Europa de Nord, mai răcoroasă, se preconizează o ușoară scădere a numărului de decese.

„În Norvegia, de exemplu, am putea observa un beneficiu foarte mic”, a arătat Masselot. „Dar acest lucru este complet umbrit de această creștere masivă pe care o vedem în țările din sud”, a adăugat el.

Căldura și frigul sunt ucigași tăcuți care rănesc organismul cu mult înainte de a fi atinse extremele care provoacă hipotermie și insolație. Numărul deceselor excesive crește în timpul valurilor de căldură, în special în rândul persoanelor în vârstă sau bolnave, deoarece vremea caldă le forțează organismul să se suprasolicite și le împiedică să se odihnească. Valurile de frig cresc tensiunea arterială și contribuie la o serie de probleme cardiace și pulmonare.

„Pe scurt, creșterea temperaturilor deja ridicate va ucide mai mulți oameni decât va salva pmblânzirea temperaturilor scăzute”, a declarat Tim Osborn, climatolog la University of East Anglia, care nu a fost implicat în cercetare. „Deși acest nou studiu nu este ultimul cuvânt în privința aceasta (…) el deschide noi drumuri prin analizarea vulnerabilității oamenilor la temperaturile extreme în funcție de vârstă și de oraș, la un nivel de detaliu mult mai bun decât cel al lucrărilor anterioare”, a precizat climatologul.

„Căldura extremă ucide”

Analiza, limitată la orașele europene, nu a luat în considerare regiunile rurale, care sunt mai puțin expuse la efectul de „insulă de căldură urbană”, sau alte părți ale planetei, unde căldura este o problemă și mai presantă. În total, cercetătorii au estimat că scenariul de încălzire ridicată va duce la moartea a încă 2,3 milioane de persoane din cauza temperaturilor periculoase în Europa între anii 2015 – 2099.

Madeleine Thomson, expert în climă și sănătate în cadrul organizației caritabile de cercetare Wellcome, a declarat că numărul deceselor este doar unul dintre pericolele creșterii temperaturilor. „Căldura extremă ucide, dar provoacă și o gamă largă de probleme grave de sănătate. Ea a fost asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, avorturi spontane și o sănătate mintală precară”, a adăugat ea.

Negaționiștii schimbărilor climatice s-au opus reducerii poluării pe motiv că încălzirea globală va salva vieți, deoarece frigul ucide mai mulți oameni decât căldura. Oamenii de știință spun că ratele diferite de răspuns la schimbările de temperatură înseamnă că decesele cauzate de căldură vor crește mult mai repede decât vor scădea cele cauzate de frig, în special când este vorba despre temperaturi ridicate.

„Există, de asemenea, argumente legitime conform cărora acest efect net are doar o relevanță limitată”, a declarat Erich Fischer, climatolog la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zurich (ETHZ), care nu a participat la studiu. „Dacă un nou medicament cu efecte secundare grave ce duc la nenumărate decese ar fi aprobat, cu greu aș putea susține că medicamentul salvează aproximativ la fel de multe vieți sau că efectul net ar putea fi chiar ușor pozitiv pe termen scurt, în ciuda numeroaselor decese”, a mai spus el.

Studiul a explorat și modul în care pot fi salvate vieți dacă oamenii s-ar adapta la schimbările de temperatură și și-ar reduce expunerea la temperaturi inconfortabile. Conform studiului, în cel mai „fierbinte” scenariu, doar nivelurile „neverosimil de puternice” de adaptare ar putea opri tendința de creștere a numărului net de decese. În scenariile care iau în calcul reducerea poluării cu carbon, o scădere cu 50% a expunerii la temperaturi ridicate a fost suficientă pentru ca decesele nete să scadă.

„Vestea bună este că ne putem adapta”, a declarat Victor Resco de Dios, inginer de mediu la Universitatea din Lleida, care nici el nu a fost implicat în studiu. „Adaptarea începe cu soluții relativ simple – deși acestea nu sunt gratuite – cum ar fi instalarea aerului condiționat sau crearea de spații care servesc drept adăposturi climatice”, a arătat el.

„Dar trebuie să abordăm și soluții mai complexe – cum ar fi creșterea suprafețelor verzi din orașe pentru a atenua insula de căldură urbană – și adaptarea sistemelor de sănătate”, a adăugat expertul.