Predoiu s-a întâlnit cu omologul ucrainean: „România va trebui să participe la reconstrucţie după război”

După încheierea războiului, România trebuie şi are capacitatea să joace un rol important în procesul de reconstrucţie al Ucrainei, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în cadrul unei întâlniri de lucru cu omologul său ucrainean, Ihor Klymenko.

Acest lucru va trebui realizat prin investiţii şi organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor pentru operaţiunile de reconstrucţie din Ucraina, poziţia ţării noastre fiind strategic avantajoasă din acest punct de vedere, a spus Predoiu, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Interne (MAI), citează Agerpres.

„Vizita de lucru a unui ministru al Afacerilor Interne din Ucraina, prima în România după mai mult de 20 de ani, s-a desfăşurat la împlinirea unui an de la un alt moment marcant al relaţiei bilaterale dintre România şi Ucraina, respectiv prima şedinţă comună a celor două Guverne”, arată sursa citată.

Discuţiile au urmărit consolidarea colaborării în domenii cheie de interes reciproc precum combaterea traficului de persoane, droguri şi arme, a migraţiei ilegale, cooperare poliţienească, schimburi de informaţii şi experienţă pentru creşterea nivelului de siguranţă publică generală în contextul războiului din Ucraina, intervenţia în situaţiile de urgenţă, circulaţia persoanelor şi a mijloacelor de transport peste frontieră.

Ministrul Klymenko a transmis mulţumiri României pentru sprijinul substanţial acordat încă din prima zi a războiului şi aprecieri faţă de eforturile MAI de a acorda asistenţă umanitară de urgenţă milioanelor de ucraineni care au trecut graniţa pentru a se refugia din calea acestuia.

„Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne român a evidenţiat că prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere reprezintă o prioritate a MAI. Riscurile crescute generate de traficul de migranţi, traficul de persoane, traficul ilicit de arme de foc, traficul de droguri, terorism şi alte infracţiuni grave, necesită o coordonare şi o cooperare operaţională strânse. Partenerul de discuţie a transmis asigurări că aceste aspecte se află şi în atenţia MAI ucrainean”, se arată în postarea MAI.

Câți refugiaţi ucraineni au rămas în România

Cei doi miniştri au discutat şi despre ajutorul acordat structural de România refugiaţilor ucraineni, în contextul în care, de la începutul războiului, prin ţara noastră au tranzitat fără incidente peste 10.000.000 de cetăţeni ucraineni, din care peste 82.000 au rămas pe teritoriul român, 146 au cerut azil şi peste 100.000 au solicitat diverse forme de protecţie internaţionale.

„La încheierea discuţiilor în plenul delegaţiilor, cei doi miniştri au semnat importantul Acord privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă. Prin acest document s-a creat cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România şi Ucraina să îşi acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenţei/producerii unei situaţii de urgenţă”, precizează MAI.

Acordul vine şi mai mult în sprijinul autorităţilor ucrainene întrucât va permite trimiterea în Ucraina, la solicitarea acesteia, a unor echipe de acordare a ajutorului, a echipamentelor necesare, precum şi desfăşurarea oricăror tipuri de acţiuni de răspuns, transferarea de expertiză, realizarea de operaţiuni de căutare şi salvare, care au ca scop salvarea de vieţi omeneşti, protejarea sănătăţii publice, limitarea pagubelor materiale şi a valorilor culturale.

„În ceea ce priveşte refugiaţii ucraineni rămaşi pe teritoriul naţional, în perspectivă, Guvernul României va trebui să elaboreze o politică pe termen lung având caracter comprehensiv, care să treacă dincolo de importantul ajutor (financiar, logistic, instituţional) acordat pe perioada de război, având în vedere că rezidenţa şi integrarea socială şi economică pe termen lung în societatea românească va consolida minoritatea ucraineană din România şi va necesita măsuri coerente de integrare culturală”, a declarat Predoiu.