Sari direct la conținut

UE a aprobat planurile de reformă ale țărilor din Balcani, necesare pentru ca ele să primească fonduri europene

HotNews.ro
UE a aprobat planurile de reformă ale țărilor din Balcani, necesare pentru ca ele să primească fonduri europene
Ursula von der Leyen la o reuniune cu cancelarul german Olaf Scholz și premierul albanez Edi Rama, FOTO: Christian Spicker / Imago Stock and People / Profimedia Images

Comisia Europeană şi-a dat acordul miercuri pentru agendele de reformă pe care Albania, Kosovo, Serbia, Muntenegru şi Macedonia de Nord le-au prezentat, necesare pentru a se putea califica pentru primirea celor şase miliarde de euro pe care Uniunea Europeană vrea să le acorde ţărilor din Balcanii de Vest pentru a le aduce mai aproape de Uniune, transmit EFE și Agerpres.

„Sunt impresionată de munca partenerilor noştri din Balcanii de Vest cu privire la agendele lor de reformă (…) Este foaia noastră de parcurs pentru a aduce economiile din Balcanii de Vest mai aproape de ale noastre. Şi pentru a oferi companiilor lor acces şi mijloace pentru a concura pe piaţa noastră unică”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat.

Obiectivul pachetului de şase miliarde de euro – două miliarde sub formă de granturi şi patru miliarde ca împrumuturi – vizează promovarea reformelor socio-economice în ţările candidate în vederea aderării, precum şi măsuri legate de respectarea statului de drept şi a valorilor fundamentale ale UE.

Bruxellesul va face plăţile de două ori pe an, de acum până în 2027, atât timp cât ţările din Balcanii de Vest respectă planul de reformă pe care l-au prezentat Comisiei Europene.

Serbia şi Kosovo trebuie, de asemenea, să avanseze în procesul de normalizare a relaţiilor, sub auspiciile Bruxellesului, proces care nu a înregistrat progrese în ultimii ani.

Dintre cele cinci ţări, Albania, Serbia, Muntenegru şi Macedonia de Nord au statutul de ţară candidată, în timp ce Kosovo şi-a depus, fără succes, cererea, din cauza opoziţiei Spaniei, Greciei, Ciprului, Slovaciei şi României, care nu recunosc independenţa declarată unilateral de Priştina în 2008.

Comisia europeană a indicat miercuri că aşteaptă ca Bosnia şi Herţegovina – care are statutul de ţară candidată din 2022 – să îşi prezinte planul de reforme.

INTERVIURILE HotNews.ro