Cum vrea Statul să finanțeze mediul de afaceri: înființarea unui Fond de Investiții de 2 miliarde de euro pentru Sprijinul Mediului de afaceri

Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, care prevede asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB.

Planul, care a fost prezentat vineri la Bruxelles, trebuie aprobat de Comisia Europeană înainte de a fi pus în aplicare.

Reforma sistemului de finanțare pentru mediul de afaceri e bazată atât pe alocări de fonduri din bugetul de stat prin susținerea în special a industriei prelucrătoare cât și prin crearea de mecanisme de finanțare de private equity care să fie orientate spre performanța economică, se arată în Planul bugetar-structural național. De asemenea, autoritățile au în vedere îmbunătățirea cadrului metodologic necesar pentru a susține creditul de investiții ca instrument de stimulare a investițiilor sau a granturilor alocate cu această destinație din bugetul de stat.

Ce prevăd măsurile de reformă

• Înființarea unui Fond de Investiții pentru Sprijinul Mediului de afaceri de tip private equity în complementaritate cu Banca de Investiții și Dezvoltare pentru a asigura alocarea de fonduri din bugetul public, cu respectarea legislației de ajutor de stat, pe criterii de performanță dar și pentru a asigura sustenabilitatea fondurilor alocate din bugetul de stat pentru sprijinul  IMMurilor. Capitalizarea acestui fond cu suma de 2 miliarde lei se va realiza inițial cu alocarea sumelor din Fondul de Privatizare;

• Crearea cadrului legal pentru susținerea investițiilor strategice în economie pentru industria prelucrătoare, scopul fiind de a asigura tranziția verde și digitală pentru industria prelucrătoare din România precum și de a crea accesul la granturi alocate din bugetul de stat în funcție de specificul investițiilor, la facilități fiscale, acces la utilități publice și accesul la autorizarea investițiilor necesare prin debirocratizarea sistemului de acordarea a avizelor și acordurilor specific pentru acele categorii de investiții care depășesc valoarea de 150 mil euro;

• Crearea cadrului legal pentru creditul de investiții ca instrument de stimulare a investițiilor destinat industriei prelucrătoare prin utilizarea creditului de investiții ca modalitate de susținere a producției industrial inclusiv prin subvenționarea parțială a dobânzii aferente creditului de investiții dar și alocarea unui grant echivalent cu 25% din valoarea investițiilor la data operaționalizării investițiilor pentru a fi utilizat la compensarea diferitelor categorii de impozite și taxe datorate de investitori ulterior operaționalizării investiției;

• Acordarea de granturi cu destinație specială cu respectarea regulilor de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, astfel încât alocările de fonduri din bugetul de stat să poată susține nevoile specifice acestui tip de industrie necesară pentru dezvoltarea producției industrială a României dar și pentru pregătirea acestei industrii de trecere la tranziția verde și digitală.

În ansamblu, aceste reforme sunt concepute pentru a respecta articolele 13 și 14 din Regulamentul Consiliului 2024/1263, asigurând responsabilitatea fiscală, abordând ineficiențele structurale și promovând sustenabilitatea economică pe termen lung, se mai arată în document.