România are a treia cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din UE. Cum se întrec partidele în promisiuni pentru ei

După Spania și Suedia, România are cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor, potrivit datelor Eurostat și ale Institutului Național de Statistică.

„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,2%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2024”, arată INS în comunicatul transmis joi, privitor la rata șomajului.

În România, rata șomajului este de 5,5%, dar cea în rândul tinerilor e de peste 4 ori mai ridicată.

Cauzele sunt mai multe: de la nepotrivirea între competențele pe care școala ți le oferă și ceea ce cere angajatorul, la condiții economice (recesiunile economice din timpul crizei financiare și a pandemiei de COVID-19) care au afectat în mod disproporționat ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Tranziția de la educație la piața muncii este adesea plină de provocări, ceea ce duce la rate mai mari ale șomajului în rândul adulților tineri în comparație cu grupele de vârstă mai înaintate.

Printre cauzele șomajului riicat în rândul tinerilor găsim și salariile mici oferite. Potrivit unui sondaj realizat de cea mai mare platformă de recrutare online, eJobs, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani consideră că salariul corect pentru ei ar trebui să fie între 3.000 și 7.000 de lei (600-1.400 de euro). Pentru aproape 9 din 10 tineri, banii sunt însă al doilea lucru important în carieră. Primul  este legat de posibilitatea de a lucra de acasă sau în cel mai rău caz hibrid cu posibilitatea de a decide câte zile să vină la birou. „Tinerii nu sunt foarte atașați de profilul companiilor și nu acordă prea multă importanță dacă angajatorul este un start-up sau o multinațională”, explică Raluca Dumitra, șefa de marketing pentru eJobs.

Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE, potrivit Eurostat. „Proporția celor care părăsesc timpuriu de la educație și formare în UE în 2023 a variat de la 2,0 % în Croația la 16,6 % în România”, arată biroul de Statistică al UE.

De asemenea, mai arată Eurostat, numărul de tineri care se află simultan în învățământ și pe piața muncii variază între statele membre ale UE: cel mai mic număr este în România, în timp ce cel mai mare în Țările de Jos.

România are cea mai mare pondere a tinerilor (de 15-29 de ani) care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat.

Tinerii români par să fie de acord cu Kim Kardashian, care spunea că „nimeni nu mai vrea să lucreze în zilele noastre”. Semnele vin de peste tot: dacă te uiți pe grupuri ca subreddit r/antiwork (care are în prezent peste două milioane de membri) sau pe grupurile specializate de pe Discord, vei avea confirmarea acestui lucru.

Sute de mii de români și-au părăsit locurile de muncă în 2021, ca parte a „Marei Demisioneli”. Până acum, s-au scris multe despre moartea culturii girlboss și sfârșitul ambiției . În plus, o nouă cercetare de la City & Guilds a descoperit că unul din zece tineri britanici care nu au intrat pe piața muncii nici n-au de gând s-o facă.

Cum s-a schimbat atitudinea față de muncă și față de învățătură

„Haideți să vedem de ce a crescut numărul celor care nu învață sau care nu vor să învețe în ultimii 150 de ani. Că n-a fost tot timpul așa”, explică într-o discuție cu HotNews.ro economistul șef al BNR, Valentin Lazea, cu ocazia unei discuții pe marginea noii sale cărți: „O istorie morală a politicilor monetare și fiscale”.

În prima perioadă, cea burgheză, spune Valentin Lazea, în afară de burghezia care a avansat prin merite proprii sau meritocratic, persistau anumite elemente din traiul aristocratic, adică a privilegiului moștenit fără niciun merit.

Ei, în perioada respectivă avea sens pentru un tânăr rațional să se căsătorească cu o tânără bogată dintr-o familie bogată pentru că ar fi câștigat mai mulți bani de pe urma acelei căsătorii mai mult decât dintr-o viață de muncă făcând o meserie oarecare, explică economistul șef al BNR.

Apoi a venit Primul Război Mondial, care a distrus toate marile averi, nivelează sau elimină aristocrația și în momentul acela totul se resetează. Din momentul acela, munca devine creatoare de bogăție și de valoare și oamenii știu că pornesc toți de pe picior de egalitate. Și doar cel care va munci mai mult va ajunge mai departe. Ceea ce a crescut în primul rând rolul învățăturii.

„Pentru că nimeni nu voia să muncească în fabrici, uzine sau în mine. Așa că lumea a început să pună mâna pe carte și să învețe, astfel încât într-adevăr, între 1905 și 1990, IQ-ul a crescut pe tot globul.

După care vine perioada de acum consumeristă, când să tipăresc bani în neștire, când poți să câștigi bani pur și simplu aplecându-te pe stradă sau îmbrăcând niște haine și arătându-le la niște puștoaice”, spune Lazea

Contractul social al României se află sub tensiune din cauza sentimentului tot mai acut de sărăcie, arată și o analiză a Băncii Mondiale

Contractul social al României se află sub tensiune din cauza sentimentului tot mai acut de sărăcie, arată și o analiză a Băncii Mondiale.

În timp ce sentimentul anti-muncă este în creștere, a trăi fără să ai un loc de muncă este practic imposibil dacă nu ai părinți foarte bogați. „A avea un loc de muncă nu înseamnă nici o plasă financiară de siguranță și ești sclavul celui pentru care muncești. Mai bine îmi vând plasma și trăiesc liber”, este unul din mesajele de pe grupurile de tineri de pe Reddit.

Cum va arăta viitorul? „Răspunsul stă în mâinile generației tinere de acum, care va fi la conducere în 10-15-20 de ani. Și aici sunt două posibilități diametral opuse. Prima: generația tânără de acum continuă modelul consumerist în care a fost crescută și educată- un model bazat pe sentimentul de „entitlement”, de îndreptățire. Mie mi se cuvine lucrul cutare doar pentru că m-am născut aici. Total greșit! Unui om care s-a născut pe planeta asta nu i se cuvine absolut nimic! Deci scoateți-vă din cap că vi se cuvine ceva, că nu vi se cuvine absolut nimic!”, spune economistul șef din Banca Centrală.

Problema tinerilor care nici nu studiază și nici nu lucrează este menționată și în lucrarea INS „Tendințe sociale”.

„​Un factor îngrijorător pe piaţa muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză NEET (Not in Employment neither in Education or Training). Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic. Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. Rata tinerilor care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare a fost de 17,5%, cei mai afectaţi fiind tinerii din mediul rural (23,1%) şi persoanele de sex feminin (20,9%).”, arată cercetarea Statisticii.

Urmează alegeri: cum se întrec partidele în promisiuni pentru tineret

PSD are un capitol din programul de guvernare dedicat tineretului. Ce le promite tinerilor:

◆ Primă de stabilitate pe 2 ani pentru tinerii absolvenți care se angajează pentru prima dată cu contract pe perioadă nedeterminată. Valoarea primei este de 1.000 de lei lunar, în primele 12 luni, și 1.250 de lei lunar, în următoarele 12 luni.

◆ Subvenție de 2.250 de lei acordată angajatorilor timp de 12 luni pentru fiecare tânăr angajat pentru prima dată cu contract de muncă, inclusiv pentru fiecare tânăr, cu vârsta sub 30 de ani, aflat în șomaj pe termen lung, de peste 6 luni. Pentru aceasta, angajatorii trebuie să mențină relațiile de muncă timp de 18 luni de la angajare, iar tinerii angajați au obligația de a participa la un program de formare profesională sau specializare.

◆ Instalarea tinerilor în agricultură. 250 de milioane de euro, din fonduri europene, pentru minim 4.000 de tineri care doresc să devină fermieri și se angajează pentru prima dată în acest domeniu.

◆ Angajarea tinerilor cu studii de specialitate în agricultură sau industria alimentară. Angajatorii care angajează minimum 3 tineri cu studii superioare, în domeniul agricol sau al industriei alimentare, primesc o subvenție de 1.000 de lei lunar pentru fiecare persoană. De asemenea, pentru angajații cu studii medii în aceste domenii, subvenția va fi de 750 de lei lunar, de persoană.

◆ Programul „Primul student din familie”. 104 milioane de euro, din fonduri europene, pentru sprijinirea tinerilor proveniți din medii defavorizate să urmeze studii superioare.

La rândul lor, liberalii promit tot prin Programul de Guvernare al Partidului Național Liberal pentru mediul educațional programe ca „A doua șansă pentru tineri!”:

◆Mediu educațional sigur pentru copiii din România.

◆Educație timpurie, acces egal pentru toții copiii – sprijin pentru părinți și educație de calitate de la cea mai mică vârstă.

◆Șanse egale pentru toți copiii! Reducerea decalajelor educaționale și îmbunătățirea rezultatelor la examenele naționale și testările PISA.

◆Învățământul dual – drumul tău către o carieră de succes.

◆A doua șansă pentru tineri! / A doua șansă pentru tinerii care au nevoie de un nou început!

◆Oportunități educaționale pentru românii de pretutindeni: PNL susține tinerii și cadrele de predare români din diaspora.

◆Formarea cadrelor didactice în competențe digitale – Profesorii de astăzi pentru generația de mâine.

◆Digitalizarea și transparentizarea rezultatelor educaționale și a actelor de studii – Facilităm accesul și urmărirea documentelor din educație.

◆Toleranță zero pentru hărțuire și abuzuri în universități.

◆Internaționalizarea învățământului superior românesc – o șansă pentru creșterea calității educației și a cercetării universitare.