Profesor român de la Princeton: „Trump va stimula perspectivele electorale ale unor populiști, precum AfD din Germania și SOS și AUR din România”

„Dincolo de efectele asupra democrației americane, al doilea mandat prezidențial al lui Trump ar putea avea consecințe negative pentru democrația la nivel global. Trump are palmares bogat de relații amicale cu lideri populiști și autoritari”, spune într-un articol pe Contributors.ro Grigore Pop-Eleches, profesor de științe politice și relații internaționale la Universitatea Princeton.

Alegerile din 6 noiembrie au produs o schimbare dramatică în politica din Statele Unite: Donald Trump a obținut o victorie clară în Colegiul Electoral, iar republicanii sunt așteptați să câștige majorități atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat. Republicanii nu doar că au evoluat mult mai bine decât în 2020, ci au depășit majoritatea predicțiilor pre-electorale. Cum putem explica aceste rezultate, mai ales având în vedere palmaresul problematic al lui Trump din primul său mandat, multiplele sale condamnări penale și campania sa electorală adesea haotică?

Nici diferențele de gen, nici cele de rasă dintre cei doi candidați nu par să explice schimbările electorale

Mass-media din SUA este suprasaturată cu analize post-mortem ale diferitelor greșeli tactice care ar putea explica înfrângerea lui Harris. Dar răspunsurile definitive vor necesita mai mult timp și o cercetare mai atentă, așa că, în loc să speculez, voi compara câteva tendințe din exit-poll-urile CNN din 2020 și 2024 pentru a ilustra ce s-a schimbat (și ce nu).

Deși diferențele etnice și rasiale sunt în mod evident cruciale în comportamentul electoral din SUA, modelele de vot pentru albi și afro-americani au rămas neschimbate, cu aproximativ 57% dintre albi și 12% dintre afro-americani susținându-l pe Trump în ambele alegeri. Totuși, Trump a reușit să reducă avantajul democrat printre alegătorii latino de la peste 30% la 10%, iar pentru asiatici, de la 27% la 15%.

La fel de surprinzător, diferența tradițională de gen în vot a scăzut ușor în 2024: în timp ce Trump și-a mărit avantajul de la 8% la 13% printre bărbați, câștigurile sale relative au fost mai mari printre femei, reducând diferența de la 15% la 8%.

Cu alte cuvinte, nici diferențele de gen, nici cele de rasă dintre cei doi candidați nu par să explice schimbările electorale. În mod similar, deși alegătorii albi fără studii superioare au continuat să-l susțină pe Trump în 2024, nu au făcut-o într-o proporție mai mare decât în 2020.

Avantajul lui Trump printre alegătorii rurali s-a dublat

Singurul aspect demografic în care polarizarea a crescut între 2020 și 2024 a fost diviziunea urban-rurală: în timp ce avantajul democraților printre alegătorii urbani a rămas constant (puțin peste 20%), avantajul lui Trump printre alegătorii rurali s-a dublat, de la 15% la 30%.

În ceea ce privește preferințele de politică, comparațiile sunt complicate de faptul că exit-poll-urile au avut întrebări diferite în cele două sondaje. Însă multe dintre sursele de conflict din politica americană, inclusiv cele legate de impozite, imigrație, avort și sănătate, nu s-au schimbat semnificativ în ultimii patru ani.

Ceea ce s-a schimbat este că, în timp ce nemulțumirea față de status quo (în special economia și gestionarea pandemiei de Covid) i-a favorizat pe democrați în 2020, patru ani mai târziu „votul negativ” – alimentat în mare parte de îngrijorările legate de inflație – a sporit susținerea pentru Trump.

Combinat cu faptul că votul național nu s-a schimbat dramatic (doar 3-4% dintre alegători au trecut de la democrați la republicani), aș argumenta că nu ar trebui să exagerăm amploarea și importanța schimbărilor electorale din aceste alegeri.

Dar, chiar dacă americanii nu au devenit cu mult mai conservatori sau autoritari în ultimii patru ani (la fel cum nu au devenit mai liberali sau mai democratici între 2016 și 2020), schimbarea gărzii politice la Washington va avea consecințe dramatice pe plan intern și internațional.

Trump a promis schimbări majore într-o gamă largă de domenii, inclusiv impozitare, tarife, politici de mediu, imigrație și politică externă (inclusiv promisiunea de a pune capăt rapid războiului din Ucraina). Mulți dintre aliații săi conservatori ar dori, de asemenea, să vadă restricții semnificative privind acțiunile afirmative în educație și pe piața muncii, precum și a accesului la avort și a protecțiilor LGBT.

Deși diferența dintre promisiunile politice și adoptarea efectivă a politicilor a fost mare în timpul primei administrații Trump, există motive să ne așteptăm la o implementare mai eficientă a acestei agende în al doilea mandat.

Efecte posibile asupra democrației americane

În primul rând, spre deosebire de 2016, există o majoritate conservatoare clară la Curtea Supremă, ceea ce, combinat cu controlul republican asupra Senatului și Camerei Reprezentanților, înseamnă că există puține bariere instituționale pentru politicile sale. Dorința sa de a forța agresiv limitele legale va fi amplificată de o decizie recentă a Curții Supreme, care limitează semnificativ măsura în care foștii președinți pot fi urmăriți penal pentru acte oficiale comise în timpul mandatului.

În al doilea rând, Trump a eliminat majoritatea vocilor independente din rândul consilierilor săi și a stabilit un control strict asupra Partidului Republican, ceea ce va limita criticile interne și dezertările. În final, Trump are o experiență politică mai mare decât în 2016 și poate beneficia de sprijinul unor planuri politice detaliate, cum ar fi Proiectul 2025 al Fundației Heritage.

Pe de altă parte, Trump este notoriu imprevizibil, iar unele dintre politicile sale – precum restricțiile asupra drepturilor la avort – sunt probabil extrem de nepopulare pentru majoritatea americanilor. Chiar dacă legile trec de Congres, acestea se vor confrunta cu provocări judiciare de lungă durată, iar implementarea lor va fi încetinită de birocrație (desi Trump a amenințat că va înlocui mulţi funcţionarii publici cu loialiști).

Se va răzbuna pe adversarii săi politici?

Deși consecințele politice pot fi potențial foarte importante în anumite domenii – precum traiectoria războiului din Ucraina sau politicile de mediu – dintr-o perspectivă internă, cea mai alarmantă amenințare este ceea ce va însemna al doilea mandat al lui Trump pentru democrația americană.

Primul său mandat a dezvăluit lipsa de respect pentru normele democratice și pentru constrângerile instituționale asupra puterii sale. Trump și aliații săi continuă să pună sub semnul întrebării legitimitatea înfrângerii sale electorale din 2020, iar insurecția din 6 ianuarie arată că aceste provocări nu sunt doar retorice.

În 2025, el se va întoarce la putere cu o promisiune – frecvent repetată în timpul campaniei – de a se răzbuna pe adversarii săi politici pentru ceea ce el consideră a fi fost urmăriri penale motivate politic în ultimii patru ani. Având în vedere că încă este ținta mai multor procese penale și civile, este de așteptat să vizeze în mod special sistemul judiciar, pentru a anula condamnările și de a respinge procesele in curs de desfasurare. Din această perspectivă, s-ar putea sa asistăm la fenomene asemănătoare cu atacurile penalilor asupra justiției din România după 2012.

Dincolo de efectele asupra democrației americane, al doilea mandat prezidențial al lui Trump ar putea avea consecințe negative pentru democrația la nivel global. Trump are palmares bogat de relații amicale cu lideri populiști și autoritari, cum ar fi Bolsonaro în Brazilia, Duterte în Filipine, Bukele în El Salvador și, în mod special, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.

În cazul probabil că va continua această abordare în al doilea mandat, Trump nu doar că va legitima și încuraja liderii populiști și autoritari aflati la putere, dar va stimula și perspectivele electorale ale unor populiști mai marginali, precum AfD din Germania și SOS și AUR din România, și ar putea încuraja alte partide să intre în coaliții de guvernare cu extremiști marginalizați până în prezent.

În orice caz, este probabil că eforturile de promovare a democrației de către SUA vor fi semnificativ reduse. Combinat cu sprijinul tot mai activ din partea Chinei și Rusiei pentru regimurile autoritare, aceste tendințe vor agrava procesul de regres democratic la nivel mondial din ultimii ani.