Ministrul Justiției, critici la adresa CSM, care a refuzat să apere independența magistraților după declarațiile lui Dragnea: O decizie bizară, în contradicție cu menirea Consiliului

Ministrul Justiției, Stelian Ion, critică Consiliul Superior al Magistraturii, care a respins vineri cererea de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti faţă de afirmaţiile făcute la ieşirea din penitenciar de către Liviu Dragnea. „O decizie bizară, în contradicție cu menirea CSM de garant al independenței justiției și care îi lasă pe judecători singuri în fața unor acuzații grave”, afirmă Stelian Ion.

Ministrul Justiției, membru de drept în CSM, spune că votul său din ședința de vineri a plenului a fost pentru apărarea independenţei justiției în urma acuzațiilor fostului lider PSD.

• „Din păcate, majoritatea din CSM nu a dorit să suplimenteze ordinea de zi cu solicitarea de apărare a independenței autorității judecătorești atunci când este ținta atacurilor dezlănțuite ale unui condamnat definitiv.
• O decizie bizară, în contradicție cu menirea CSM de garant al independenței justiției și care îi lasă pe judecători singuri în fața unor acuzații grave.
• Voi apăra întotdeauna judecătorii și procurorii atunci când sunt atacați și supuși presiunilor cu scopul de a-i intimida de către politicieni anchetați penal, aflați în faza de judecată sau condamnați definitiv”, a scris Stelian Ion, pe Facebook.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins vineri cererea de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti faţă de afirmaţiile făcute la ieşirea din penitenciar de către Liviu Dragnea şi de avocata acestuia, potrivit cărora condamnarea fostului lider al PSD a fost una politică, întrucât trăim într-o dictatură şi doar judecătorii care l-au eliberat condiţionat au fost cei cinstiţi.

Solicitarea de apărare a independenței a fost făcută de către judecătoarea Andrea Chiș.

• „Aceste afirmaţii sunt extrem de grave, cu atât mai mult cu cât provin din partea unei persoane care nu mai beneficiază de prezumţia de nevinovăţie în cauza în care a fost condamnat definitiv şi şi-a executat pedeapsa.
• Tocmai din acest motiv, e imperios necesar ca astfel de afirmaţii să fie sancţionate imediat, aşa cum Secţia pentru judecători a cărei membră sunt a făcut-o în numeroase rânduri, condamnând prin comunicate de presă afirmaţii apreciate ca depăşind limitele libertăţii de exprimare, atunci când data şedinţelor nu permitea o reacţie promptă”, afirmă judecătoarea Andrea Chiș.

Solicitarea sa a fost respinsă în plen, compus în majoritate din judecători. Au fost 8 voturi „pentru”, dintre care 4 publice- al judecătorilor Andrea Chiș și Mihai Andrei Balan și al procurorilor Tatiana Toader și Cristian Mihai Ban. 7 voturi au fost „împotrivă” şi unul nul.

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că voturile împotrivă au fost din partea „grupării” Savonea – judecătoarele Lia Savonea, Simona Marcu, Mariana Ghena, Evelina Oprina și Margareta Țînț – și ale celor doi reprezentanți în CSM ai societății civile – Victor Alistar și Romeu Chelariu. Interesant este că judecătoarele sunt de la instanța supremă, cea care a pronunțat decizia definitivă de condamnare a lui Liviu Dragnea la trei ani și jumătate de închisoare. Aceleași surse spun că nu este clar cui a aparținut votul nul – șefei ICCJ, Corina Corbu sau șefului CSM, Bogdan Mateescu.

De la ședința CSM au lipsit George Solomon, Gabriela Baltag și Codruț Olaru.

Ulterior, Secţia pentru judecători a CSM a transmis un comunicat de presă în care face un „apel către toţi actorii publici ca în discursurile lor să respecte independenţa, imparţialitatea şi autoritatea instanţelor judecătoreşti”: „Secţia pentru judecători subliniază că hotărârile judecătoreşti de condamnare, achitare, liberare condiţionată ori de respingere a cererilor sunt rezultatul exclusiv al aplicării legii şi respinge orice speculaţii contrare, vizând posibile alte raţiuni care ar fi stat la baza adoptării lor”.

Liviu Dragnea a fost eliberat de la Penitenciarul Rahova joi, după ce a executat 2 ani și două luni din pedeapsa de 3 ani și jumătate de închisoare.

Decizia de eliberare condiționată a fost luată de Tribunalul Giurgiu, deși două instanțe din București îi respinseră cererea. Judecătoria Sectorului 5 i-a respins în aprilie cererea de eliberare condiţionată, Dragnea a făcut contestaţie, respinsă de Tribunalul Bucureşti pe 27 mai. În motivarea deciziei de la Tribunalul Bucureşti, se arăta că „instanţa a apreciat că, din analiza coroborată a situaţiei personale a petentului, nu şi-a format convingerea că acesta a dat dovezi temeinice de îndreptare”.

În paralel, Dragnea a deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti în care solicita strămutarea de la Tribunalul Bucureşti la un alt tribunal din ţară a procesului privind eliberarea sa condiţionată din închisoare. El susţinea că judecătorii de la Tribunalul Bucureşti nu pot fi imparţiali în judecarea cererii sale, deoarece au semnat o petiţie faţă de modificarea Legilor Justiţiei, pe vremea guvernării PSD.

Deşi decizia Tribunalului Bucureşti era una definitivă, Curtea de Apel Bucureşti a desfiinţat-o, iar procesul a fost mutat la Giurgiu.

La ieșirea din penitenciar, Liviu Dragnea s-a lansat într-un atac la adresa judecătorilor care l-au condamnat și a celor care s-au opus eliberării sale condiționate, el susținând că a fost „deținut politic”.

„Eu mă consider deţinut politic, pentru că am intrat nevinovat. Mi s-a cerut insistent în ultimele luni ca, la instanţă, când se va judeca liberarea să îmi recunosc vinovăţia, ceea ce nu am acceptat, pentru că se dorea să se valideze acest dosar politic. Din păcate, nu există Opoziţie, PSD a devenit un partid de operetă condus de oameni laşi. Toţi sunt”, a susţinut Liviu Dragnea.

În schimb, el i-a lăudat pe judecătorii de la Tribunalul Giurgiu care l-au eliberat, spunând că au avut curaj: „Cred că judecătorii din Giurgiu au avut curaj. Au rezistat la presiuni, pentru că la Tribunalul Bucureşti e destul de clar ce s-a întâmplat”.

Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare în 27 mai 2019, în dosarul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman.

Potrivit DNA, Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, a menținut ilegal în posturi două angajate – Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica. Cele două nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor de muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul PSD Teleorman, spune DNA.

Conform procurorilor, Dragnea a determinat-o pe Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman. El a mai fost acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.