Ce alimente trebuie evitate în dieta copiilor mici. Pediatru: „Dacă vă duceți în fast-food-uri, veți vedea copii de un an care primesc cartofi prăjiți. Mă îngrozesc!”

Copiii cresc și se dezvoltă bine atunci când sunt hrăniți corect. Principiile de nutriție nu sunt diferite de cele ale adulților, însă anumite alimente introduse în dietă la vârste mici cresc riscul de îmbolnăvire. O lecție importantă care nu trebuie uitată este aceea că un copil va copia întotdeauna obiceiurile alimentare văzute în familie.

Atunci când cei mici consumă o varietate de alimente, ei obțin un echilibru al proteinelor și vitaminelor de care au nevoie pentru a crește sănătos. Iar asta înseamnă fructe și legume proaspete, produse lactate – lapte, brânză iaurt – degresate, ouă, carne de pasăre, pește, ouă, cereale și pâine integrală. Cu alte cuvinte, cam tot ce mănâncă un adult cu o dietă sănătoasă, doar că în cantități diferite. Când vorbim de copiii sub 5 ani și alimentația lor nu poate fi făcută o generalizare, consideră dr. Rodica Tănăsescu, medic primar de medicina familiei, vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie București. „Depinde de copil, depinde de vâstă – pentru că una trebuie să faci la 7 luni și alta la 4 ani și jumătate – precum și de patologia lui”, menționează medicul.

„Grăsimile vegetale care se solidifică la rece sunt extrem de nocive”

Ca principiu general, în topul listei alimentelor care nu ar trebui date copiilor se află cele procesate. „La acestea se adaugă alimentele de tip fast-food, cele care abundă în zahăr și grăsimi de tip ulei de palmier, ulei de cocos – grăsimi din acestea vegetale care se solidifică la rece. Și care sunt extrem de nocive”, exemplifică și medicul pediatru Cosmina Berbecel.

Totodată, mai spune aceasta, sucurile trebuie să facă parte din dieta unui copil în mod cu totul excepțional, chiar și cele naturale.

Tot așa, alimentele sărate ar trebui excluse. „În plus, semipreparatele de carne ar trebui evitate, pentru că au conservanți, aditivi de tip nitriți, nitrați. Iar aceștia pot declanșa tot felul de reacții, începând cu cele alergice, astm bronșic, hipereactivitate și mergând până la forme mai grave, incluisv malignități”, atrage atenția dr. Cosmina Berbecel.

Mierea și produsele apicole sunt și ele interzise până la vârsta de un an. „Din cauza riscului de a transmite toxina botulinică și care ar putea provoca o paralizie, inclusiv a musculaturii respiratorii. Deci, nu din motive de alergii sau alte motive, ci din aceste motive”, punctează dr. Cosmina Berbecel.

„Gustul nu se obține din sare”

După vârsta de un an, mai spune medicul pediatru, se poate folosi atât mierea, cât și produsele apicole. „Ce este strict interzis la copilul sub doi ani este orice formă de sare în alimentație. Nici măcar de gust! Am văzut, din păcate, că pe grupurile de mame de pe internet abundă alimentele de tip parmezan și altele, pe considerentul că altfel, mâncarea nu are gust. Dar gustul nu se obține din sare, ci din ce amestecuri faci acolo, inclusiv partea de condimente, astfel încât produsul respectiv să aibă un gust acceptat”, completează dr. Cosmina Berbecel.

Nici noi, ca adulți, adaugă medicul, nu avem nevoie de sare în alimentație: „Dacă mâncăm un măr pe zi avem suficientă clorură de sodiu încât să funcționăm fără probleme. Practic, absolut toate produsele alimentare pe care le consumăm conțin o formă de sare naturală. Nu avem nevoie de aport în plus de sare. La copilul mic este cu atât mai rău, cu cât, îi încărcăm osmotic rinichii și îl vom transforma practic într-un adolescent hipertensiv. Acestea sunt recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății și sunt lucruri perfect normale și care au logică medicală în spate. Nu doar că zicem noi că nu e voie”, conchide medicul pediatru.

„Un covrig nu este un aliment sănătos”

Un copil sănătos, la 5 ani, poate mânca alimente sănătoase, preparate în mod corespunzător, nu foarte procesate, cât mai naturale, cât mai variat, nu fast-food, nu dulciuri în exces, nu sare în exces, sintetizează dr. Rodica Tănăsescu principiile unei alimentații sănătoase pentru copii.

„Un covrig nu este un aliment sănătos la un copil de un an, pentru că nu carbohidrații din făina albă sunt cei mai recomandați. Un copil are nevoie de proteine ca să crească, de fibre ca să aibă un tub digestiv sănătos și avem nevoie și de obiceiuri sănătoase”, reamintește medicul de familie.

Iar pentru a crește copii sănătoși, părinții ar trebui să învețe în primul rând ce înseamnă alimentația sănătoasă și să mai și aplice aceste principii în viața de zi cu zi: „Cel mai comod e să-i dai prăjituri toată ziua. Dar în felul acesta va deveni un copil obez și apoi un adolescent diabetic. Deci, părinții trebuie să învețe să-și hrănească copiii. Și să mănânce și ei sănătos! Pentru că la doi-trei ani puterea exemplului este foarte importantă. Dacă părintele mănâncă fast-food, va mânca și copilul, orice ar fi. Dacă vă duceți la orice restaurant fast-food, vara, veți vedea copii de un an și ceva care se hrănesc cu cartofi prăjiți. Văd și mă îngrozesc! Cele mai multe greșeli le fac părinții, pentru ei și pentru copiii lor”, atrage atenția medicul de familie.

Copiii trebuie să mănânce mâncare sănătoasă, conchide dr. Tănăsescu: „Nu este vorba în primul rând de a restricționa tipuri de alimente, ci la modul de preparare și, sigur, alimente cât mai sănătoase, cu un conținut proteic, în vitamine, în fibre și o valoare nutritivă bună.”

Potrivit Ghidului pentru părinți elaborat de autoritățile guvernamentale canadiene, unele alimente crude și nepasteurizate nu trebuie oferite copiilor pentru că pot conține bacterii care-i îmbolnăvesc. Din listă fac parte sucurile nepasteurizate, laptele și produsele lactate, carnea crudă sau insuficient gătită de pasăre, pește sau crustacee, ouăle crude sau insuficient fierte, muguri cruzi sau insucient fierți.

Din lista alimentelor nerecomandate bebelușilor din pricina cantității reduse de nutrienți fac parte cele bogate în zahăr și sare precum; bomboanele, ciocolata, prăjiturile, plăcintele, gogoșile; înghețata, deserturile congelate, cele cu jeleu sau acoperite cu gelatină, cerealele acoperite cu zahăr, gemul, marmelada, jeleul, melasa. La acestea se adaugă băuturile răcoritoare, cu îndulcitori artificiali, cele obținute din amestecuri de fructe, băuturile pentru sport și energizantele.

Gustările procesate ambalate de tipul chipsurilor de porumb, de grâu, de cartofi sau covrigeii sărați sunt și ele contraindicate. La fel carnea procesată de tipul șuncă, slănină, salam, cârnați și alte mezeluri, precum și carnea sărată sau peștele sărat. Lista este completată de murături, măsline, ceaiuri din plante și cafea.