Țigările electronice, tutunul încălzit sau țigările clasice – care sunt mai periculoase? Medic: E foarte greu să îi atragi atenția adolescentului că în spatele mesajelor sănătoase există o capcană

Consumul de tutun convențional – țigări clasice – a înregistrat un declin în ultimii ani, pe măsură ce legislația și politicile anti-fumat s-au înăsprit tot mai mult cam peste tot în lume, prin crearea de spații fără fumat, taxare, educația în școli și asigurarea unor servicii de calitate, de sprijin al fumătorului, inclusiv în cazurile de sevraj. În multe cazuri însă, locul lăsat liber de țigările clasice a fost luat de noile „alternative” – țigara electronică și tutunul încălzit – promovate agresiv de industrie ca fiind mai puțin nocive, lucru datorat în special breșelor existente, deocamdată, în legislația foarte multor țări. „Prin aceste produse alternative, politica industriei tutunului este de reinserție a fumătorului în spațiile sociale, de renormalizare, într-un fel, a fumatului”, arată prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București și una dintre cele mai cunoscute voci anti-fumat din zona medicală din România, într-un interviu acordat HotNews.ro.

În Statele Unite, vânzările de țigări electronice le-au depășit deja pe cele de tutun clasic, iar România nu face nici ea excepție și nu a fost ocolită de aceste noi dispozitive de fumat – studiile arată că cel puțin 50% dintre adolescenții români au încercat o țigare electronică în ultima lună. „Este un lucru cert că în toate țările, în ultimii 5 ani, procentul adolescenților care consumă țigări electronice și tutun încălzit a crescut vizibil”, afirmă prof. dr. Florin Mihălțan, în interviul acordat HotNews.ro.

Sunt aceste noi produse mai puțin nocive decât țigările clasice – așa cum susține industria tutunului – sau vorbim despre un mit? Ce știm și ce nu știm încă despre efectele lor asupra sănătății? Și ce avem de făcut pentru a împiedica dependența de ele, în special la adolescenți și tineri? Aflăm răspunsurile dintr-un interviu cu prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

Prof. dr. Florin Mihălțan / Foto: Agerpres

Care este diferența dintre tutunul clasic și noile alternative la tutunul clasic și de ce aceste alternative sunt promovate de industrie ca fiind variante mai puțin dăunătoare pentru sănătate?

Prof. dr. Florin Mihălțan: În primul rând, trebuie să facem deosebirea dintre țigara electronică și tutunul încălzit. Țigara electronică are cartuș de nicotină, iar tutunul încălzit se deosebește de tutunul convențional prin faptul că este încălzit la 400 de grade și este inhalat la o temperatură mult mai mică decât tutunul convențional, care este încălzit la 700 de grade. Așadar, deosebirea dintre cele două este că într-o parte avem cartuș de nicotină, iar în partea cealaltă cartuș de tutun, care are un alt mod de prelucrare și distribuție în momentul inhalării.

Al doilea lucru important este că industria tutunului promovează un concept care se cheamă harm reduction – o indicație de a folosi așa zisele alternative, despre care încearcă să demonstreze că sunt mai puțin dăunătoare decât tutunul clasic. Problema este că se folosesc exact aceleași căi care au fost folosite și pentru promovarea tutunului convențional, acum zeci de ani.

Aceste lucruri fac parte, spun eu, dintr-o strategie concertată în care, pe de o parte, se aduc argumente științifice din studii care, majoritatea, sunt sponsorizate de industria tutunului, iar pe de altă parte, s-a reușit o scindare a lumii medicale în două categorii: oameni de știință care sunt sponsorizați de industria tutunului și oameni de știință independenți, care publică studii independent, creând un conflict. Industria tutunului pleacă de la o premisă pe care o știe foarte bine, și anume că acest consum de tutun convențional este într-un declin permanent.

Cum s-a ajuns la acest declin al consumului de tutun convențional?

La acest declin s-a ajuns în uma unor măsuri care au ca scop controlul tabagismului și care sunt luate în contextul unui concept promovat și de către Organizația Mondială a Sănătății, care se numește MPOWER, și anume: crearea de spații fără fumat, taxarea, educația în școli și asigurarea unor servicii de calitate, de sprijin al fumătorului, inclusiv pentru sevraj al acestuia.

Prin aceste produse alternative, politica industriei tutunului este de reinserție a fumătorului în spațiile sociale, de renormalizare, într-un fel, a fumatului. De ce apelează la lucrul ăsta și de ce acest concept de harm reduction nu este funcțional? Pentru că, în același timp, toate brandurile de tutun convențional sunt vândute de aceeași industrie a tutunului, care la ora actuală are branduite și aceste produse alternative.

În politicile aflate în momentul de față în desfășurare, se ocolesc legi prin care, în principal, țările s-au orientat spre tutunul convențional. Sunt foarte multe țări care se ocupă de oprirea reclamei directe și indirecte legate de tutunul convențional, reducerea accesului minorilor, creșterea grupei de vârstă de acces la tutunul convențional la 21 de ani (de exemplu, în Statele Unite), taxarea – care să fie limitativă pentru accesul la tutunul convențional al adolescenților. Practic, toate aceste acțiuni concertate sunt orientate spre tutunul convențional, uitându-se faptul că în paralel, industria tutunului, ocolind acele legislații care nu prevăd această stopare a reclamei directe și indirecte pentru produse alternative, uitând că taxarea este într-un fel diferită la momentul actual pentru aceste produse alternative – este mai mică decât pentru tutunul convențional. Așadar, acest hiatus legislativ este acoperit în momentul de față printr-o promovare intensă pentru consumatori.

Tutun cu arome / Foto: Pavel Kibenko / Dreamstime.com

Sunt aceste produse mai puțin dăunătoare decât tutunul clasic – așa cum susține industria tutunului – sau este un mit?

Sigur că, dacă vorbim despre riscuri de expunere, trebuie să și fim foarte atenți ce studii citim, pentru că există, de exemplu, o meta-analiză care a luat la rând toate articolele științifice publicate și s-a constatat că între 40% și 50% declară conflictele de interese în momentul în care publică aceste articole. 30% nu declară însă niciun conflict de interese, iar restul până la 100% sunt autori independenți. Așadar, în funcție de articolul care îl citim și de cine sunt autorii lui – dacă ei pledează pentru aceste produse și sunt susținători și susținuți de industria tutunului sau dacă sunt cercetători independenți – aflăm și răspunsurile.

De exemplu, țigării electronice i se impută cartușul nestandardizat de nicotină, unele reziduuri de metale pe care le are, faptul că în anumite branduri se folosesc cantități de nincotină care fac adolescenții să devină precoce dependenți, cu o dependență importantă. Să nu uităm că țigara electronică, prin adaosurile care s-au produs – aici nu vorbesc despre aromatizante, care au și ele în consecințele lor – ci vorbesc de fenomenul care s-a întâmplat în Statele Unite înainte de pandemie, unde consumatorul adăuga la nicotina respectivă și vitamina E. Sigur că toate aceste lucruri au consecințe pulmonare, consecințe cardiovasculare, consecințe care merg în două zone: industria tutunului susține, de exemplu, că țigara electronică este o modalitate foarte bună de tratare a sevrajului, prin trecerea de pe tutun convențional pe această țigară electronică.

De aici și reacția unor asociații, chiar profesionale, cum sunt asociația din Anglia, asociații din Franța, care susțin că este un produs mult mai interesant, cu rezultate mai bune decât terapiile medicamentoase existente și care derivă și au rezultate din studii randomizate. Dar se uită că, așa cum arăta recent într-un studiu Institutul Național de Sănătate Publică, fenomenul care îngrijorează toate țările, toți conducătorii de politici sanitare din țări, este o recrudescență a prevalenței fumatului de țigări electronice la adolescenți. De multe ori, acestea deschid drumul spre tutunul convențional. Iar dacă privim la numărul de fumători care se lasă de tutun convențional, observăm că adesea, practica este duală – se consumă atât tutun convențional, cât și țigară electronică, iar, în același timp, de multe ori, oamenii se reîntorc la tutunul convențional. În toate aceste produse, ideea de bază este revenirea tutunului încălzit în spațiile sociale, unde, datorită demersurilor legislative care s-au făcut, fumătorul pasiv este protejat de pericolele cauzate de fumatul convențional.

Țigara electronică și tutunul încălzit sunt promovate mai agresiv în România decât în alte țări?

În toate țările unde nu există prevederi legislative – sunt și țări care au interzis reclama la țigara electronică sau reclama la tutunul încălzit – dar în toate aceste țări, promovarea este făcută sisteme în sisteme similare, folosind de la panouri pe străzi, până la sponsorizarea unor competiții, inclusiv competiții care se adresează copiilor, întâlniri organizate de companii intermediare cu politicieni, cu oameni de știință, cu aducerea unor speakeri din străinătate, politicile sunt aceleași. Și să nu uităm că o pârghie foarte importantă este și mass-media, iar aici vorbim despre bursele unor ziariști și despre modul în care, ulterior, își promovează produse prin intermediul acestora. Deci, căile sunt aceleași.

Sigur că asta ne aduce aminte de ceea ce făceau companiile cu promovarea tutunului convențional în urmă cu zeci de ani, când chiar halatele albe făceau această promovare – doctorii erau în prima linie.

Ulterior, la tutunul convențional s-a dovedit că, în primul rând, creează dependență – și aici e o similaritate cu alternativele – iar în al doilea rând, este cu nocilivități care, ulterior, au fost descrise în detaliu în milioane de articole, după ce a fost timp ca cercetarea să constate efectele pe termen lung.

Ceea ce urmează să se dea răspuns, atât la tutunul încălzit, cât și la țigară electronică, este acest efect pe termen lung. Pentru că noi cunoaștem, deocamdată, doar unele efecte acute – știm că atât țigările electronice, cât și tutunul încălzit au interferențe cu aparatul cardiovascular, cu aparatul pulmonar, cu dentiția, cu unele tipuri de cancere, chiar sunt descrise afectări pulmonare de tip interstițial, precum bronșiolită, pentru unele dintre aceste produse. Așadar, noi știm lucrurile acestea, dar toate articolele științifice ale unor cercetători independenți se încheie cu „așteptăm rezultatele pe termen lung, pentru că pe acelea încă nu le știm”. La tutunul convențional ne-a luat ceva timp până când am aflat care sunt daunele pe care le provoacă sănătății.

Paradoxul este promovarea de variante „mai puțin nocive” și vinderea, în paralel, a tutunului convențional, despre care deja știm cât de nociv este.

Țigară electronic / Foto: Angelstorm / Dreamstime.com

Există studii, cel puțin legat de țigara electronică – cel puțin 50% dintre adolescenți au încercat această țigară în luna precedentă. Cifrele variază în funcție de cine face studiul. Dar este un lucru cert că în toate țările, în ultimii 5 ani, procentul adolescenților care consumă țigări electronice și tutun încălzit a crescut vizibil. Spre exemplu, în Statele Unite, vânzările de țigări electronice le-au depășit pe cele de tutun clasic.

Există deja inclusiv o nivelare în ceea ce privește consumul de țigară electronică între sexe, în sensul că fetele sunt la fel de „competitive” ca băieții la consumul acesteia. Iar în cazul celor care trec de pe tutun clasic pe țigara electronică, întrebarea este cât timp rămân dependenți de ea? Este o întrebare la care nu va răspunde nimeni niciodată, pentru că nimeni nu are interes să răspundă, iar scindarea lumii medicale mi se pare partea cea mai periculoasă.

Aveți un mesaj pentru tinerii care sunt tentați să încerce aceste produse și pentru autorități – ce ar trebui să facă pentru a împiedica dependența tinerilor de ele?

Două mesaje. Unul este legat de promovarea acestui fenomen, iar aici cred că sunt necesare adaptări ale legislației – deoarece legislația a rămas și a înghețată în anul 2016 – și cred că acest lucru se va putea realiza doar prin voință politică din partea tuturor partidelor.

Având în vedere că toată lumea își dorește – și sper că și politicienii își doresc acest lucru – să avem o națiune sănătoasă, dacă vrem să facem prevenție cu adevărat, trebuie să ne aplecăm și asupra pericolelor ce se ascund în țigară electronică sau în tutunul încălzit. Noi creăm o generație cu alte mentalități, alte comportamente și alte tipuri de dependență. Sigur că este foarte greu să îi atragi atenția adolescentului că în spatele acestor mesaje sănătoase există o capcană. De aceea, precauțiile ar trebui fundamentate pe educație.

Iar educația și prevenția ar trebui să se facă încă din școală – unele țări fac chiar de la grădiniță – lucru ce ar pemite o pregătire a tinerei generații pentru a privi cu mult discenământ aceste oferte generoase de produse alternative. Așadar, cred că avem foarte mult de lucru și cred că în Programul național de cancer, prevenția ar trebui să se aplece intensiv nu numai asupra tutunului convențional, dar și asupra acestor noi tipuri de promovări care prind rădăcini și care, cum spuneam, ating un nivel de consumatori îngrijorător, de la an la an.

Foto: Dreamstime.com, Agerpres.