Birocrația digitală a crescut, este cea mai recentă observație a mediului micilor antreprenori. ”Acum, ca patron, lucrez doar pentru salariați, taxe și impozite”

La focul mocnit al campaniei electorale românești, am făcut un exercițiu simplu de dialog cu micii antreprenori români, să vedem de ce ar avea ei nevoie de la politicieni, fără să se atingă de bugetul statului. Nici pe partea de cheltuieli, nici pe partea de venituri, adică nici cu ajutoare de stat, nici cu scăderi de taxe. 

Am lansat un chestionar (noi i-am spus sondaj, dar se supără sociologii, profesie care e destul de mâhnită în aceste zile) în cadrul comunității  antreprenoriale StartupCafe și pe Grupul Antreprenorilor din România, de pe Facebook. 

Înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale, am supus și noi la vot 7 măsuri care ar putea sprijini firmele fără să afecteze bugetul și am lăsat a opta căsuță deschisă oricăror sugestii de la antreprenorii noștri. 

De la dosarul cu șină la dosarul cu silă

430 de respondenți au dat un vot interesant, dar mai interesante sunt propunerile antreprenorilor, din căsuța a opta. 

După atâta digitalizare la ANAF, Finanțe și Registrul Comerțului, ne omoară birocrația digitală. Armatele de bugetari s-au retras tactic din spatele ghișeului în dosul tastaturii. 

E drept, anul ăsta parcă n-am mai bătut darabana pe tasta F5 să se încarce site-ul ANAF, să depunem declarațiile. Ne-am încolonat, în schimb, la „noul” portal ONRC, să facem o firmă sau să scoatem un certificat constatator. Am trecut de la dosarul cu șină la dosarul cu silă. 

Când online-ul devine nu doar o sarcină suplimentară, dar o metodă de pedepsire

Portalul online al Registrului Comerțului a mâncat 40 de milioane de euro și noi tot la ghișeu ajungem. „ONRC, pol de birocratie, barieră impotriva mediului de afaceri, mancatori-de-timp, atitudine de superioritate la ghișee, respingătoare, de luat si de verificat pe spețe si detalii cu o campanie insistenta pt reducerea birocratiei si atitudinii anti-firme. Reducerea birocratiei ‘formularisticii stufoase’ si a programului online foarte greoi al ONRC, care se BLOCHEAZA continuu” – a scris un antreprenor. 

În numele digitalizării, anul acesta, Guvernul a introdus, cu polonicul, E-urile în alimentația fiscală a firmelor private: eFactura (B2B), eTransport, eTVA. La anul, micile afaceri vor da piept și cu SAF-T. În loc să reducă birocrația, digitalizarea românească ia sarcina colectării taxelor de pe capul bugetarilor și o aruncă tot în cârca antreprenorilor. Ba mai rău, oamenii simt că, pe spinarea lor, statul și-a propus să facă bani din amenzi, nu din taxe. 

„ANAF să nu mai pună popriri pe conturile firmelor ce întârzie plata impozitelor” – cere un respondent. Antreprenorul propune și „posibilitatea de eșalonare în părți egale lunare pe perioade mai lungi de 12 luni, fără a solicita garanții din partea firmei”.

Sute de mii de microîntreprinderi au fost mutate de la impozit pe venit la impozit pe profit, prin scăderea pragului cifrei de afaceri și introducerea de noi condiții. Și se mai discută scăderi graduale ale pragului la micro, să treacă și mai multe firme la impozit pe profit. 

Vechea cerință: ”Reducerea personalului din aparatul bugetar”

„Am mărit numărul de angajați și s-a mărit și cifra de afaceri, implicit impozitul. Acum, ca patron, lucrez doar pentru salariați și taxe și impozite. Trăiască politicienii și bugetarii!”, s-a plâns un patron. „Vrem să putem trece la ce sistem de impozitare dorim, oricând, nu doar la început de an” – a propus omul. 

În an electoral, nu te pui cu armatele de bugetari, orice politician de la putere știe asta. Deficitul bugetar intră pe nota de plată a mediului privat. 

„Să reducă cheltuieli bugetare, în loc să tot mărească taxele!” – scrie un antreprenor în chestionarul StartupCafe.ro, pe Google Form. „Reducerea personalului din aparatul bugetar”, propune altul. 

Să ne uităm și la setul de propuneri predefinite, să vedem cum au votat antreprenorii pe Google Form și pe Facebook Poll. Nu avem pretenția că e un sondaj sociologic, facem un exercițiu. 

Cele 7 puncte magnifice

Fiecare propunere ar putea fi, spune antreprenorii, realistă și realizabilă care se poate strecura printre minciunelele mult mai strălucitoare din coșurile politicienilor, zilele astea: 

1. Poate mai mult decât mărimea taxelor, pe oameni îi încurcă multitudinea de taxe și reguli care se schimbă din pix, prin ordonanțe de urgență. „Claritate și stabilitate legislativă, în special la Codul fiscal și Codul de procedură fiscală” este propunerea care a primit cele mai multe voturi, 41%. De precizat că s-au putut alege mai multe răspunsuri. 

2. „Reintroducerea prevederilor inițiale din Legea prevenirii, pentru a nu mai amenda imediat firmele pentru abateri minore” a strâns 39% dintre voturi. În 2017 statul a introdus Legea prevenirii, prin care firmele primeau mai întâi un avertisment la o listă de abateri, inclusiv în relația cu ANAF. Minunea a ținut până în noiembrie 2023, când Guvernul a eliminat posibilitatea păsuirii firmelor pentru o serie de abateri fiscale. Un exemplu este nefurnizarea la termen a informațiilor periodice solicitate de ANAF. Pac, amendă!

3. „Eliminarea deciziilor abuzive și fără căi de atac ale ANAF și ale altor organe de control” încheie „podiumul” doleanțelor antreprenorilor, cu 29%. Oamenii se simt hărțuiți de ANAF și alte instituții ale statului. 

4. Toate amenzile și drumurile care se adună la „cost of doing business” în România sunt mână în mână cu procedurile redundante, uitate de guvernanți prin legi sau lăsate acolo cu bună știință, să ne încurce. „Eliminarea unor declarații și proceduri fiscale care se dublează cu altele” este a patra propunere, cu 26% dintre voturi. 

5. Viața antreprenorilor români se poate îmbunătăți și prin reducerea birocrației din procesul de accesare a fondurilor europene. Mai ales când nu ești nepotul lui Ciolacu. „Unirea și simplificarea programelor de fonduri europene, eliminarea piedicilor birocratice și scurtarea la 3 luni a perioadei de la depunerea proiectelor la finanțare” – asta au cerut 24% dintre respondenții noștri.

6. Tot în partea de finanțare bate și cea de-a șasea propunere votată în chestionarul nostru, chiar dacă aici s-ar putea să-i suppărăm pe bugetari: „Reducerea costurilor statului, pentru a crește ratingul de țară, să scadă dobânzile bancare în România” – 24%. 

7. În fine, dacă digitalizarea fiscală cu E-uri nu poate fi oprită, oamenii vor măcar scăderea amenzilor. E adevărat că firmele mici au și amenzile mai mici, față de marii contribuabili, la eFactura, dar parcă statul și-a propus să facă bani din amenzi. E drept și că Guvernul a mai venit, pe ultima sută d emetri, cu mici păsuiri la eTransport, de exemplu. Dar problema de ansamblu rămâne. Din 2025 vine și SAF-T, cu costuri de implementare de până la 3.000 de euro pentru firme. Digitalizarea Fiscului pe cheltuiala firmelor. „Regândirea și diminuarea sancțiunilor, pentru microîntreprinderi și firme mici, pentru abateri privind procedurile din sisteme ca eFactura, eTVA, e-Transport, SAF-T” – a fost cerută de 22% dintre respondenții noștri. 

Iată, așadar, un pumn de propuneri, care nici nu sunt greu de realizat, nici nu afectează bugetul. Nici noi nu ne îmbogățim, nici bugetul nu sărăcește. Ba, din contră. 

Foto articol: © Citalliance | Dreamstime.com