Condiția Kievului pentru pace: Fără o zonă de influență a Moscovei în afara frontierelor Rusiei

Ucraina nu va accepta o soluţionare a războiului prin îngheţarea frontului sau prin recunoaşterea unei zone de influenţă a Moscovei în afara frontierelor ruse, a declarat joi ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiga în cadrul consiliului ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care se desfăşoară în prezent la Valletta, capitala Maltei, potrivit EFE şi Unian, citate de Agerpres.

„Rusia doreşte o a doua Ialtă sau cel puţin un al treilea Minsk”, a afirmat Sibiga în faţa miniştrilor de externe prezenţi la reuniune, referindu-se la pactul semnat după Al Doilea Război Mondial la Ialta, care a dus la împărţirea continentului european în două sfere de influenţă, şi la cele două acorduri semnate în capitala belarusă în 2014 şi 2015 pentru a obţine o încetare a focului între Ucraina şi rebelii pro-ruşi în Donbas (est).

„Nu va exista o Ialta-2”

Rusia „doreşte o lume a zonelor de influenţă în care utilizarea forţei dictează noi reguli şi noi frontiere”, a afirmat ministrul ucrainean de externe, insistând că „nu va exista o Ialta-2 sau un Minsk-3!”.

El a subliniat că Ucraina vrea „să câştige o pace justă” în care sunt respectate drepturile tuturor ţărilor. „Trebuie să eliminăm zonele gri, deoarece Rusia le transformă în zone de influenţă”, a afirmat Sibiga. „În schimb, avem nevoie de o certitudine geopolitică cu privire la Ucraina ca parte a comunităţii euro-atlantice”, a remarcat el.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat recent că Kievul este gata să renunţe la recuperarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia pe cale militară, dar a precizat că Ucraina nu vede altă cale de a-şi garanta securitatea în faţa unei viitoare agresiuni ruse decât printr-o aderare deplină la NATO.

În discursul său la consiliul ministerial al OSCE, Sibiga a acuzat, de asemenea, Rusia de interferenţă în afacerile interne ale Georgiei, Republicii Moldova şi ţărilor din Balcanii de Vest şi a denunţat că Moscova „poartă un război hibrid împotriva Europei”.

La consiliul ministerial al OSCE de la Valletta participă şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Sibiga a părăsit sala demonstrativ, alături de alţi omologi ai săi, înainte ca Lavrov să îşi înceapă discursul.

Ucraina vrea să obțină susținerea lui Trump

În acelaşi timp, o delegaţie de oficiali ucraineni s-a întâlnit miercuri, la Washington, cu înalţi reprezentanţi ai preşedintelui ales Donald Trump, a declarat o sursă aflată la curent cu întâlnirea, în timp ce Ucraina caută sprijin din partea viitoarei administraţii americane în războiul său de respingere a invadatorilor ruşi, notează Reuters.

Delegaţia ucraineană este condusă de Andrii Iermak, şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev. Grupul s-a întâlnit la Washington cu alesul lui Trump pentru funcţia de consilier pentru securitate naţională la Casa Albă, Mike Waltz, şi cu emisarul său pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat sursa, fără a oferi detalii.

Donald Trump a promis că va pune capăt prin negocieri conflictului de aproape trei ani dus de Rusia în Ucraina, dar până acum nu a oferit detalii.

SUA au anunţat luni că vor livra Ucrainei rachete, muniţie, mine antipersonal şi alte arme în valoare de 725 de milioane de dolari, în timp ce administraţia preşedintelui Joe Biden, aflată la final de mandat, încearcă să sprijine Kievul în războiul cu invadatorii ruşi, înainte de încheierea mandatului în ianuarie.

Potrivit The Wall Street Journal, problema cheie a negocierilor de la Washington a fost propunerea echipei lui Donald Trump de a recunoaşte controlul Rusiei asupra a 20% din teritoriul ucrainean. Un astfel de scenariu, potrivit lui Iermak, este inacceptabil pentru Kiev, deoarece ameninţă stabilitatea regiunii şi securitatea naţională a Ucrainei. Partea ucraineană s-a concentrat pe necesitatea unei păci durabile şi echitabile care exclude compromisuri temporare, scriu media ucrainene, citând publicaţia americană.