Cum a ajuns Horațiu Potra „locotenentul Henri”, în Africa, și a recrutat sute de oameni din Armata Română, Forțele Speciale și Jandarmerie pentru a-i face mercenari – PressOne 

O amplă investigație realizată de PressOne asupra companiilor militare private (PMC) care activează în Congo arată ce a făcut Horațiu Potra, scos duminică încătuşat la finalul audierilor de la IJP Prahova, în Africa, dar și ce legături și-a creat acesta, inclusiv cu „jandarmul lui Mitterrand”, suspectat că ar fi furnizat arme și mercenari regimului extremist hutu în Rwanda, dar și cu Frank Timiș, proprietarul Gabriel Resources.

După ce a petrecut cinci ani în Legiunea Străină, în Franța, la începutul anilor ’90,  Horațiu Potra a fost recrutat de Paul Barril, fostul numărul 2 al GIGN (Groupe d’Intervention de la Gendarmerie Nationale, o unitate de elită, n.red.). Barril – supranumit „jandarmul lui Mitterrand” – este legat de genocidul din Rwanda, fiind suspectat că ar fi furnizat arme și mercenari regimului extremist hutu. 

Barril l-a botezat pe Horațiu Potra cu pseudonimul „locotenentul Henri” și i-a mediat o slujbă de gardă de corp și apoi de șef al gărzilor de corp pentru fostul emir al Qatarului. 

Potra a relatat că tot prin intermediul lui Paul Barril a ajuns să lucreze în garda prezidențială a președintelui Republicii Centrafricane, Ange-Félix Patassé. 

După răsturnarea regimului, Potra a fost luat prizonier de rebeli, apoi evacuat de Ambasada Franceză. În 2016, s-a întors în Bangui să „antreneze trupele prezidențiale centrafricane”, relatează el în timp ce arată jurnaliștilor poze vechi de 20 de ani de pe telefon, de când a început povestea sa în Africa.

Legăturile lui Horațiu Potra cu Frank Timiș

Tot pe continentul african, Potra a lucrat și în protecția minelor, pentru miliardarul australian de origine română Frank Timiș, proprietarul Gabriel Resources, și suspectat în cazuri de corupție. 

Tot Potra este și cel care l-a recrutat pe Iulian Gherghuț, un bărbat care lucra ca agent de securitate la mina lui Timiș din Burkina Faso când a fost răpit și dus în Mali, unde a stat în captivitate timp de opt ani. 

Sute de români din Armata, recrutați pentru a deveni mercenari

Compania militară privată condusă de Horațiu Potra a semnat în noiembrie 2022 un contract cu guvernul din Kinshasa printr-o firma congoleză numită Congo Protection, conform unui raport ONU din iunie 2023 și a căutat să angajeze aproximativ 1.000 de cetățeni români și moldoveni. Misiunea lor este să păzească aeroportul, avanposturile din jurul orașului și să instruiască soldați congolezi. 

Primii 92 au ajuns la Goma în decembrie 2022, într-un zbor charter din România. Misiunea lor: să protejeze orașul, în special aeroportul, și să ofere instruire, în special forțelor speciale, dar și infanteriei și artileriei

Românii din Congo sunt numiți „romeos” – după litera R din alfabetul militar – iar în august 2024 erau în jur de o mie, potrivit liderului lor, Horațiu Potra.

Inițial Horațiu Potra a încercat să găsească recruți printre foști colegi din Legiunea Străină, care era populară printre bărbații tineri români în anii ’90 și la începutul anilor 2000, când salariile în România erau mult mai mici decât sunt acum. Însă pe lângă aceștia, aplicațiile au început să curgă și din rândul foștilor sau actualilor militari din rândul Ministerului Apărării Naționale, SRI, jandarmerie, al Forțelor de Operațiuni Speciale. Din diferite colțuri din țară, militarii români își dau demisia și pleacă în Congo.

Românii câștigă în Congo salarii care încep de la 5.500 de dolari pe lună, mult peste salariile de acasă, care sunt, în medie, de 5.500 de lei (puțin peste o mie de euro) și foarte departe de salariul de 150 de dolari pe care îl primesc militarii congolezi, și asta când sunt plătiți.  

În august 2024, Horațiu Potra respingea însă vehement termenul de „mercenar” pe care presa românească i l-a atribuit și a susținut că misiunea românilor este de „instructori militari”. Oamenii lui „nu au venit de plăcere, au venit din necesitate, dintr-o nevoie de a-și câștiga existența, de a-și plăti împrumuturile, impozitele, pentru a-și asigura nevoile familiei”, a spus el.

Cu toate acestea, potrivit Națiunilor Unite, orice persoană „special recrutată pentru a lupta într-un conflict armat”, care nu este cetățean al unui stat parte la acest conflict, nici membru al forțelor armate ale acestuia, care „ia sau încearcă să ia parte la ostilități directe (…) în vederea obținerii unui avantaj personal este considerată un mercenar.”

Citește integral pe PressOne.