„În momentul în care o societate pensionează oameni la 45 de ani, acordându-le beneficii dincolo de orice rațiune, acea societate își plasează o bombă în propria ei structură”

Pensiile speciale la 45 de ani nu sunt doar o problemă de costul bugetar. ”Aspectul esențial aici este, după părerea mea, distrugerea coeziunii sociale”, scrie Eugen Rădulescu, consilier în cadrul BNR.

Eugen Rădulescu a fost, până în iulie 2023, director al Direcției Stabilitate Financiară a BNR. Acum, economistul este consilier BNR. Într-o opinie publicată pe Contributors, el încearcă să arate cum legenda României prospere de dinainte de 1989 este o minciună reluată acum de către tabăra radicală de dreapta.

„România era a doua cea mai săracă țară din Europa; doar Albania stătea mai rău, pentru că acolo regimul comunist era încă și mai paranoic decât cel al lui Ceaușescu. Aberația că am strâns „un pic” cureaua pentru a plăti datoria externă trecea cu totul sub tăcere faptul că datoria respectivă fusese făcută tot sub conducerea aceluiași conducător analfabet, pentru a construi o industrie care nu folosea decât unor obiective ideologice”, spune Rădulescu. 

El consideră că tehnicile folosite, respectiv glorificarea trecutului, caută să se adreseze unui public care nu a trăit perioada dictatorială. Comparativ cu propaganda „deșănțată” din perioada comunistă, cea de acum funcționează pentru că nu este răspândită într-o perioadă marcată de lipsuri ca acelea din ultimii ani ai dictaturii.

Economistul mărturisește că deși bănuia că propagarea mesajelor de acest tip nu poate fi exclusiv opera unor persoane cu nostalgii, el mărturisește că a înțeles târziu că scopul operațiunii, pe care o numește „război hibrid”, este acela de a destabiliza flancul estic al NATO și UE.

„Complicități și neputințe interne”

Eugen Rădulescu a identificat actanții și situațiile care au contribuit la situația politică. Folosindu-se de „una din cele mai favorabile împrejurări interne”, propaganda a avut ca public țintă persoanele cu nostalgii ale Mișcării Legionare, raport afectiv pe care economistul îl numește „bizar”, având în vedere că mișcarea a dispărut în urmă cu 80 de ani.

Lor li se adaugă cei care își declară admirația față de Ion Antonescu, iar intersecția constă în propaganda preluată din perioada comunistă, care se referă la „suveranitatea națională. 

La categoria complici, consilierul BNR plasează o parte din slujitorii B.O.R. Menționând faptul că nu vrea să arate spre întreaga instituție, el vorbește despre activitatea Arhiepiscopului Teodosie, care și-a declarat deschis admirația față de Călin Georgescu și Vladimir Putin. 

„În categoria complicilor fără perdea sunt și componente ale media clasice, nu doar Tik-Tok și altele asemenea.” Rădulescu compară modul în care Republica Moldova a oprit posturi care ar prezenta factori de influență.

El încheie prin a menționa legătura dintre Călin Georgescu și persoane din lumea interlopă, economistul fiind de părere că aceste relații ar fi trebuit să intre în vizorul instituțiilor statului, din moment ce au putut fi surprinse de fotografi.

Consilierul B.N.R. arată spre clasa politică. Există soluții?

Eugen Rădulescu scrie că România a avut parte în ultimii 25 de ani de o evoluție „extraordinară”, PIB-ul trecând de la 37 de miliarde, cât a fost în perioada 1990-2000, la peste 350 de miliarde, în 2023. Economistul este de părere că principala cauză care a dus la o astfel de creștere este alinierea României cu statele occidentale. Acesta spune că lumea politică nu a cunoscut un progres similar, ci dimpotrivă, iar ei i se adaugă sistemul de justiție, care, după opinia sa, nu funcționează așa cum ar trebui.

Una dintre probleme este și situația pensiilor speciale. „Am spus-o de multe ori și o repet încă o dată: în momentul în care o societate pensionează oameni la 45 de ani, acordându-le beneficii dincolo de orice rațiune, acea societate își plasează o bombă în propria ei structură.” Înainte de a oferi soluții, Rădulescu spune că există, într-adevăr, un război hibrid al Rusiei împotriva României, dar aceste operațiuni se pliază peste nemulțumirile oamenilor. 

Analistul își încheie textul oferind și câteva soluții. Reducerea cheltuielilor bugetare prin desființarea unor instituții, adoptarea unor decizii care să faciliteze implementarea P.N.R.R. și investirea unui guvern „suplu” în care să existe personalități din afara universului politic. 

”Trecem printr-un moment deosebit de dificil. Dacă societatea românească, în general, și clasa politică, în special, realizează acum cât de dramatică este situația, avem o bună șansă ca războiul hibrid, declanșat de Rusia, să precipite de fapt dezvoltarea sănătoasă a României și integrarea mai profundă în lumea occidentală. Cu siguranță, nu asta a dorit Kremlinul. Dar la asta vom ajunge, dacă politicienii noștri se trezesc. Nu au prea mult timp la dispoziție.” conchide Eugen Rădulescu.