Aderăm la Schengen într-un moment complicat: în 2024, țările UE au introdus mai multe controale la granițe decât oricând de la crearea spațiului „fără frontiere interne”

Pentru România, momentul mult-așteptat al aderării la Schengen vine într-o perioadă în care spațiul pare să se fractureze, parțial, din cauza controalelor impuse de tot mai multe state membre. Este acesta sfârșitul unui vis european?, se întreabă Deutsche Welle.

România și Bulgaria vor adera complet la Schengen, cu granițele terestre, pe 1 ianuarie 2025, după decizia luată pe 12 decembrie în Consiliul Justiție și Afaceri Interne.

Pasul vine însă într-un moment în care multe țări au ales să impună controale aleatorii temporare la granițe.

Site-ul Comisiei Europene înregistrează toate aceste cereri și arată că numărul țărilor a tot crescut: Germania, Slovenia, Italia, Austria, Olanda, Norvegia (care nu e membră UE, dar este membră Schengen), Danemarca, Franța, Suedia.

Cele mai multe controale vor fi valabile până în 2025 și există posibilitatea prelungirii lor.

Printre motivele invocate de statele care au anunțat astfel de controale: migrație, riscuri de terorism sau chiar riscuri de sabotaj sau amenințări hibride din partea Rusiei.

Acordul semnat de România, Bulgaria și Austria în noiembrie, care a pavat drumul către intrarea în Schengen, prevedea de asemenea introducerea unor controale aleatorii la granițele terestre ale celor două țări pentru cel puțin șase luni.

Mai multe controale ca niciodată

În 2024 au fost efectuate mai multe controale la frontierele interne decât oricând de la crearea Spațiului Schengen, scrie Deutsche Welle.

Germania a reintrodus controalele la toate frontierele sale terestre cu cei nouă vecini, pentru prima dată de când a devenit membru Schengen.

Controale erau deja instituite de-a lungul frontierei sudice cu Austria, din 2015, pentru a descuraja migranții care sosesc pe ruta balcanică.

Franța a reintrodus, de asemenea, controale la frontieră în 2015, invocând preocupări legate de terorism, dar nu le-a aplicat decât sporadic.

Majoritatea țărilor care efectuează controale o fac doar de-a lungul anumitor secțiuni ale frontierelor lor. Străinii fără documente valabile sau cei care fac obiectul unei interdicții de intrare din cauza unor încălcări anterioare sunt respinși la frontierele interne.

Orice persoană care solicită azil la frontieră este autorizată să intre provizoriu și este apoi condusă la un centru de primire. Legislația UE nu permite statelor membre să respingă toți solicitanții de azil.

Pe 9 decembrie 2024, Olanda a introdus, de asemenea, controale la frontieră pentru călătorii care intră din Germania și Belgia.

Când excepția devine regulă

Parlamentul European și Comisia Europeană subliniază în mod repetat că controalele sistematice la frontierele interne ale Spațiului Schengen trebuie să fie „excepția absolută” și ar trebui să fie utilizate doar ca „ultimă soluție”.

Cu toate acestea, fiecare stat membru are posibilitatea de a introduce controale la frontiere pentru o perioadă de până la șase luni, dacă furnizează Comisiei Europene o justificare valabilă. Aceste controale pot fi apoi prelungite pentru o perioadă maximă de doi sau, în cazuri extreme, trei ani.

După aceea, justificarea trebuie să fie modificată. Acest lucru necesită adesea o anumită creativitate. Până în prezent, Comisia Europeană nu a inițiat nicio procedură oficială pentru încălcări ale Codului frontierelor Schengen, însă unele țări au menținut controalele până la 10 ani.

Ministra germană de interne Nancy Faeser a anunțat că controalele cuprinzătoare la toate frontierele germane vor continua pe o perioadă nedeterminată, până când numărul migranților care sosesc va scădea la un nivel nespecificat.

„Atât timp cât numărul celor care ajung în Germania rămâne la fel de ridicat, controalele vor rămâne în vigoare”, a declarat ea. „Spațiul Schengen este foarte important pentru Germania, dar trebuie să existe și o mai bună distribuție a refugiaților”, a adăugat ministra.

Aceasta a fost o referire la procedura de azil a UE, conform căreia solicitanții de azil și refugiații ar trebui să fie preluați de statele în care au intrat prima dată în Uniunea Europeană.

Dar, în practică, acest lucru nu se întâmplă. Mulți migranți își continuă călătoria din Grecia, Italia, Croația sau Spania către țările din nordul UE, cum ar fi Germania, scrie Deutsche Welle.

Impactul controalelor

Impactul real al controalelor la frontieră în cadrul Spațiului Schengen este un subiect de dezbatere. Statisticile forțelor de poliție germane, care mobilizează până la 11.000 de polițiști, indică faptul că zeci de mii de persoane încearcă să intre ilegal în țară, iar aproximativ jumătate sunt respinse pe loc.

Ceilalți solicită azil. Autoritățile au mai spus că traficanții de persoane au fost arestați, iar mii de mandate de arestare au fost executate.

Cu toate acestea, sindicatul poliției germane, GDP, estimează că numărul real atât al intrărilor neautorizate, cât și al persoanelor returnate este mult mai mic.

De asemenea, după cum subliniază șeful sindicatului poliției, Andreas Rosskopf, controalele sunt posibile doar în anumite puncte de pe drumurile principale. Asta în condițiile în care Germania are o frontieră lungă de 7.000 de kilometri, cu numeroase legături rutiere și feroviare cu țările vecine.

Poliția verifică doar o mică parte din persoanele care intră în țară cu mașina sau cu trenul. Ministerul de Interne le-a dat instrucțiuni clare să se limiteze la controale aleatorii, pentru a nu provoca blocaje masive în trafic.

Rosskopf a declarat pentru rețeaua germană de știri RND că autobuzele de cursă lungă care vin din sudul Europei sunt uneori oprite pe Autobahn, dar mulți șoferi de autobuz sunt acum familiarizați cu posibilele puncte de control și aleg drumuri mai mici.

Critici vs. „sentiment de securitate”

Noul comisar european pentru afaceri interne și migrație, austriacul Magnus Brunner, este, de asemenea, responsabil pentru Spațiul Schengen. Acesta și-a exprimat înțelegerea față de proliferarea controalelor la frontieră.

„Trebuie să îmbunătățim securitatea în regiunea europeană”, a spus el. „Dar trebuie să aderăm la cerințele legale. Trebuie să lucrăm la o mai bună protecție a frontierelor externe, pentru a le da oamenilor sentimentul că avem din nou control asupra persoanelor care intră.”

Ministrul luxemburghez de interne Leon Gloden a criticat însă statele care au reintrodus controalele la frontieră ca răspuns la numărul mare de migranți.

„Acest lucru este inacceptabil pentru Luxemburg”, a declarat Gloden la reuniunea miniștrilor de interne ai UE din 12 decembrie 2024. „Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale UE. Nu putem permite frontierelor să se restabilească în mintea oamenilor”, a spus el.

În septembrie, și fostul președinte al Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a lansat critici, în special la adresa Germaniei.

El şi-a exprimat îngrijorarea că aceste acţiuni riscă să submineze principiul de bază al spaţiului Schengen de deschidere a frontierelor.