România așteaptă azi, după ani de blocaje, decizia finală pentru aderarea totală la Schengen. Când vor fi ridicate controalele la granițele terestre cu Ungaria și Bulgaria

România și Bulgaria sunt la un pas de aderarea la Schengen cu granițele terestre, după ce guvernul de la Viena a fost de acord să renunțe la veto-ul impus în ultimii doi ani celor două țări. Miniștrii de Interne din UE trebuie să mai stabilească astăzi data efectivă a aderării și a ridicării controalelor.

Consiliul Justiție și afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene decide joi dimineață asupra aderării depline a României și Bulgariei la Schengen, după ani de zile în care accesul a fost blocat de diferite țări, de la Germania și Franța, la Olanda și, în cele din urmă, Austria.

România și Bulgaria au aderat la Schengen cu granițele aeriene și maritime de la 31 martie.

Toate informațiile sugerează că decizia miniștrilor JAI va fi una pozitivă, după ce Austria a anunțat public că renunță la veto-ul impus până acum celor două țări.

Pe agenda reuniunii de joi de la Bruxelles, la punctul doi al întâlnirii care începe la ora 09.30 (10.30, ora României) se menționează explicit: „Decizia Consiliului de stabilire a datei de ridicare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Republica Bulgaria și România”.

O ultimă emoție din Olanda

Miercuri seară, agenția de presă olandeză ANP a anunțat că guvernul de la Haga rămâne și el în favoarea ridicării controalelor la frontierele cu Bulgaria și România. Ministra responsabilă Marjolein Faber a ignorat astfel o ultimă încercare a PVV, cel mai mare partid de guvernământ, de a împiedica asta.

Olanda a decis să renunțe la veto-ul impus după ce și-a schimbat strategia, considerând că UE va fi mai bine ajutată dacă România și Bulgaria sunt în Schengen.

O parte a partidului PVV a cerut miercuri propriului ministru să își folosească în continuare dreptul de veto. Dar Faber a refuzat, iar PVV a primit prea puțin sprijin în Parlament, scrie agenția de presă ANP.

Când pot fi ridicate controalele de la frontierele terestre

Singurul lucru asupra căruia planează o doză de incertitudine este data efectivă a ridicării controalelor la granițele terestre cu Bulgaria și Ungaria.

Decizia Austriei de a renunța la veto a fost oficializată în 22 noiembrie, la o întâlnire a miniștrilor de Interne din Austria, România și Bulgaria, găzduită de Ungaria, țara care deține președinția rotativă a UE. Într-un comunicat ulterior al Guvernului de la București, premierul Marcel Ciolacu spunea că „de la 1 ianuarie 2025 România va adera la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre”.

Data de 1 ianuarie a fost stabilită și într-o decizie a Comitetului Reprezentanților Permanenți ai guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER).

Acordul semnat în 22 noiembrie la Budapesta de miniștrii de Interne și făcut public de Ungaria menționa însă menţinerea controalelor la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru o perioadă de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne.

Data finală a ridicării controalelor va fi clară după decizia Consiliului JAI de joi dimineață.

Articolul 25 al Codului Frontierelor Schengen la care face referire acordul de la Budapesta „precizează că perioada totală pe durata căreia controlul la frontierele interne este reintrodus nu depășește șase luni“, dar că, „în cazul unor circumstanțe excepționale, astfel cum sunt menționate la articolul 29, această perioadă totală poate fi prelungită până la maximum doi ani“.

Mai multe state au deja în vigoare astfel de controale, acestea fiind aleatorii.

Întrebat despre acest lucru, un oficial UE a declarat pentru Agerpres că „posibila introducere a controalelor la frontierele interne de către Bulgaria şi România este o decizie naţională“.

Cel mai probabil, scrie Agerpres, decizia privind aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei va fi însoţită de o declaraţie comună a celor două ţări cu Austria, aşa cum s-a întâmplat şi cu decizia din 30 decembrie 2023 privind aderarea cu frontierele aeriene şi maritime şi care făcea referire la „continuarea eforturilor comune de a combate migraţia ilegală”.

Spațiul Schengen se fracturează deja

Controalele aleatorii la granițele Schengen au fost deja impuse anul acesta de mai multe state UE, printre care Germania, Austria, Franța, Italia sau Olanda.

Articolul 25 al Codului Schengen precizează că „reintroducerea controlului la frontierele interne ar putea fi necesară, în mod excepțional, în cazul unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne la nivelul spațiului fără controale la frontierele interne sau la nivel național, în special în urma unor incidente sau amenințări teroriste sau din cauza amenințării pe care o prezintă criminalitatea organizată”.

Dar unele state membre sunt acuzate că au început să abuzeze de această regulă, prelungind la nesfârșit controalele la granițe.

În septembrie anul acesta, spre exemplu, Germania a anunțat controale aleatorii la frontierele terestre cu Franța, Belgia, Luxemburg, Olanda și Danemarca, măsura fiind deja în vigoare în acel moment la punctele de trecere cu Polonia, Republica Cehă, Austria și Elveția.

Restricțiile fac parte dintr-o serie de măsuri care ilustrează poziția tot mai dură a Berlinului față de migrația ilegală, dar și a creșterii sprijinului pentru extrema dreaptă și pentru conservatorii din opoziție.

Ministrul ceh de interne, Vit Rakusan, a declarat atunci că nu se așteaptă la schimbări semnificative, deoarece controalele sunt aleatorii.

Decizia a fost însă întâmpinată și de critici, inclusiv de cea a luxemburghezului Jean-Claude Juncker, fost preşedinte al Comisiei Europene.

El şi-a exprimat îngrijorarea că aceste acţiuni riscă să submineze principiul de bază al spaţiului Schengen de deschidere a frontierelor.

Ani de amânări și un veto răsunător al Austriei

Eforturile României și Bulgariei de a adera la spațiul fără frontiere interne al UE s-au lovit în primii ani după intrarea în UE de refuzul mai multor state membre, îngrijorate de problemele de corupție din cele două țări.

Printre statele cele mai vocale care s-au opus aderării au fost Germania, Olanda și Franța.

Acestea au trecut dincolo de necesitatea îndeplinirii criteriilor tehnice și au legat aderarea României și Bulgariei la Schengen de lupta anticorupție și mai precis de îndeplinirea criteriilor specificate în Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), impuse celor două țări după aderarea la UE.

Comisia Europeană a recomandat în cele din urmă la sfârșitul lui 2022 ridicarea MCV în cazul României.

Însă în decembrie 2022, România și Bulgaria s-au lovit iarăși de opoziție în tentativa lor de a adera la Schengen. În ciuda faptului că erau sigure de o decizie negativă, România și Bulgaria au forțat un vot în Consiliul JAI, unde s-au lovit de veto-ul Austriei, care s-a declarat îngrijorată de numărul mare de migranți.

Ministrul de Interne Gerhard Karner a acuzat România și Bulgaria că nu fac suficient pentru a-și proteja frontierele externe ale UE. Austriecii s-au plâns de asemenea de faptul că cele două guverne permit migranților care au intrat ilegal în țară să își continue călătoria nestingheriți, iar refugiații ajung cu predilecție în Austria.

Olanda a votat și ea împotriva Bulgariei, blocând însă accesul ambelor țări, care nu sunt separate din punct de vedere tehnic. În schimb, toate statele membre au fost de acord cu aderarea Croației la Schengen.

Veto-ul guvernului conservator condus de cancelarul Karl Nehammer a declanșat critici dure la București și chiar din partea opoziției austriece, iar unii comentatori au sugerat că decizia a alimentat votul pentru partidele dreptei radicale naționaliste din România.

Aderarea în doi pași

Reluarea negocierilor, decizia UE de a adopta un pachet de legi privind reducerea migrației și reducerea efectivă a numărului de intrări în Austria au determinat Viena să accepte după numai un an o aderare în doi pași a României și Bulgariei la Schengen.

În urma unei decizii luate în ultimele zile ale lui 2023, Austria a fost de acord să își ridice veto-ul și să accepte o aderare parțială a României și Bulgariei, cu granițele terestre și maritime – un succes mai degrabă simbolic.

În noiembrie 2024, la reuniunea de la Budapesta, Karner a semnat și acordul care facilitează aderarea României și Bulgariei cu granițele terestre.

Pe 9 decembrie, Karner a confirmat intenția Vienei de a renunța la veto.

„Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiţie şi Afaceri Interne al) UE”, a afirmat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. Reuniunea Consiliului JAI va avea loc la Bruxelles în această săptămână, pe 12 şi 13 decembrie.

„După ‘Schengen aerian’, ‘Schengen terestru’ este acum deschis României şi Bulgariei”, a declarat Karner, adăugând că cererile Austriei privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în ţară, relatează Reuters.

„Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a spus el, citând 70.000 de interceptări anul trecut până în octombrie şi 4.000 în aceeaşi perioadă a acestui an.

„Nu vom opune veto-ul nostru”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne de la Viena.