Crăciunul fără zăpadă devine ceva obișnuit – Câte zile de iarnă fără îngheț s-au adăugat din cauza încălzirii globale

Vedem că iernile sunt tot mai calde și că nu prea mai ninge, iar un studiu al Climate Central arată cât de mult a crescut în ultimul deceniu numărul de zile calde de iarnă. În România sunt, în medie, 14 zile suplimentare în care, pe timp de iarnă, temperaturile nu coboară sub 0 grade.

În țările baltice s-au adăugat în ultimul deceniu peste 20 de zile în care temperaturile nu coboară sub 0 grade în lunile cele mai reci ale anului (decembrie, ianuarie și februarie). Mai exact, sunt cu 23 de zile mai mult în Lituania, cu 22 în Letonia și Estonia și cu 21 mai multe în Danemarca. În top mai sunt țări precum Polonia, Belarus, Germania și Cehia. Studiul se referă la iernile din emisfera nordică.

În România s-au adăugat 14 zile de iarnă în care nu dă înghețul, media pe țară fiind de 35 de zile pentru perioada 2014-2023.

Raportul se numește „Lost Winter: Above-freezing days added by climate change”.

În orașul japonez Shizuoka s-au adăugat pe timp de iarnă 35 de zile fără îngheț, iar într-un oraș tadjik, Khujand, s-au adăugat 30 de zile. Tot 30 de zile calde de iarnă în plus sunt și la Torino.

Analiza se concentrează pe temperaturile minime înregistrate în lunile decembrie, ianuarie și februarie – care corespund iernii în emisfera nordică – în deceniul 2014-2023.

Institutul de cercetare Climate Central estimează că peste o treime (44) dintre cele 123 de ţări şi aproape jumătate (393) din cele 901 oraşe analizate au pierdut anual cel puţin echivalentul unei săptămâni de zile de îngheţ din cauza încălzirii provocate de activităţile umane, scrie Agerpres, care citează AFP.

Studiul concluzionează că schimbările climatice au crescut în mod special numărul zilelor de iarnă cu temperaturi pozitive în Europa, continentul care se încălzeşte cel mai rapid la nivel global.

„Zăpada, gheaţa şi vremea rece, simboluri ale sezonului de iarnă, dispar rapid în multe locuri, ameninţând ecosistemele, economiile şi tradiţiile culturale”, a subliniat Kristina Dahl, coordonator ştiinţific la Climate Central.

În plus, aceste zile de iarnă geroase sunt „cruciale” pentru o serie de sectoare, de la sporturile de iarnă la producţia de apă potabilă, care depind de cantitatea de zăpadă acumulată, a remarcat ea.

Autorii studiului subliniază şi consecinţele asupra sănătăţii: frigul ajută la reglarea populaţiilor de insecte purtătoare de boli, precum ţânţarii şi căpuşele, în timp ce iernile mai scurte favorizează răspândirea polenului – şi, implicit, a alergiilor.

Agricultura poate fi şi ea afectată de acest fenomen, în special în ceea ce priveşte cultivarea unor fructe, precum merele sau piersicile, care necesită perioade prelungite de temperaturi scăzute, arată studiul.