Critici dure de la CES față de măsurile pe Educație din Ordonanța trenuleț: Un regres nemaiîntâlnit la nivelul statului român din anul 1989 până în prezent
Limitarea aplicării reducerii de 90% de care beneficiază studenţii la transportul intern feroviar doar pe rutele dintre localitatea de domiciliu şi cea în care studiază conduce la dificultăţi sau chiar imposibilitate de operaţionalizare pentru studenții care au domiciliul în localităţi în care nu există staţii de cale ferată, subliniază Consiliul Economic și Social (CES) în avizul nefavorabil dat la ordonanța trenuleț. Deși este obligatoriu pentru adoptarea Ordonanței, avizul CES are însă doar un rol consultativ, iar Guvernul nu a ținut cont de acesta.
Consiliul Economic și Social (CES) a emis luni un aviz nefavorabil la Ordonanța trenuleț aprobată luni de guvern, foarte multe critici fiind aduse față de reducerea unor facilități din Educație.
- „Limitarea aplicării reducerii de 90% de care beneficiază studenţii la transportul intern feroviar doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care află instituţia de învăţământ superior la care aceștia sunt înmatriculaţi, propusă prin intermediul articolului XXIX, conduce la dificultăţi sau chiar imposibilitate de operaţionalizare pentru studenții care au domiciliul în localităţi în care nu există staţii de cale ferată.
- Proiectul de act normativ nu prevede modul în care reducerea ar fi aplicată în cazul acestora”, se arată în avizul nefavorabil emis de CES.
Măsura este catalogată de CES drept „un regres nemaiîntâlnit la nivelul statului român din anul 1989 până în prezent”.
- „Reducerea acordată studenților pentru transportul intern feroviar, fără a exista o limitare în ceea ce privește rutele pe care studenţii le pot alege pentru a se deplasa, reprezintă o facilitate consacrată a studenților, fiind specificată inclusiv în cadrul Legii învătământului nr. 84/1995 si menținându-se până în prezent, indiferent de modificările legislative care au survenit actelor normative relevante pentru sistemul de învăţământ.
- Restrângerea acestei măsuri esențiale pentru creșterea echităţii în învățământul superior ar reprezenta un regres nemaiîntâlnit la nivelul statului român din anul 1989 până în prezent în asigurarea flexibilității de deplasare a studenţilor”, se arată în avizul CES.
Bariere pentru studenți la stagiile de internship și de practică din alte localități / Finanțarea CFR Călători va fi afectată
Consiliul Economic și Social (CES) atenționează că „introducerea unei astfel de limitări creează numeroase bariere în ceea ce privește participarea studenţilor la stagii de internship și de practică, schimburi de experienţă sau oportunităţi de învăţare non-formală desfășurate în alte localităţi faţă de centrul universitar în care aceștia studiază, precum și pentru participarea la diverse manifestări artistice, culturale, sportive sau științifice, organizate în diferite oraşe”.
Reducerea acordată în momentul de față face ca transportul feroviar să reprezinte pentru studenți principala modalitate de a călători la nivel naţional.
„Prin faptul că studenții aleg să apeleze la transportul feroviar, subvențiile alocate de la bugetul de stat contribuie la finanţarea CFR Călători, în contextul in care operatorul de stat, principalul operator feroviar din România, este subfinanţat, fapt recunoscut de factorii de decizie în numeroase ocazii.
Eliminarea posibilității de a beneficia de tarif redus cu 90% pentru toate rutele feroviare descurajează studenții să mai opteze pentru acest mijloc de transport, afectând direct finanţarea CFR Călători”, atenționează CES.
Mai mult, spune CES, „limitarea mecanismului de sprijin al studenților face ca România să devină singurul stat european care acordă facilități pentru transportul beneficiarilor direcţi ai actului educaţional doar cu jumătate de măsură, respectiv doar pentru cei care călătoresc între localitatea de domiciliu și cea în care studiază, fiind în dezacord cu măsurile de sprijin generalizate la nivel european”.
Eliminarea gratuităților pentru studenții din categorii defavorizate – un regres în accesibilizarea sistemului de învățământ
CES mai atenționează că „art. XXIX din ordonanța trenuleț derogă de la prevederile art.128 alin.(3) din Legea nr. 199/2023, aspect care implică inclusiv eliminarea gratuităţii aplicate pentru mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, metroul, precum și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a și naval, în cazul studenţilor cu unul sau ambii părinţi decedaţi, precum și al studenţilor proveniţi din centre de plasament sau care au fost în plasament la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal.
Astfel, proiectul de ordonanţă elimină măsurile dedicate de sprijin pentru aceste categorii defavorizate de studenți, aspect ce constituie un regres în accesibilizarea sistemului de învăţământ superior.
Nu avem certitudinea că există finanțare 100% pentru primele didactice și primele de cariere profesionale
Referitor la acordarea primelor didactice și prime de cariere profesionale, numai în cazul în care cheltuielile se decontează integral din fonduri externe nerambursabile, CES a formulat următoarele critici:
- nu este menționat numele proiectului din care se vor efectua plățile pentru aceste prime, astfel încât să avem certitufinea că există finanțare 100% pentru aceste prime;
- nu este actualizată o listă de către MIPE cu bunurile/serviciile ce pot fi achiziționate din aceste prime, în funcție de specificul muncii personalului angajat în învățământ, astfel încât banii să poată fi decontați integral din fondurile externe nerambursabile.
Personalul din învățământ nu poate beneficia de dreptul la plata concediului de odihnă neefectuat
CES mai subliniază că „este al treilea an în care munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
- „Este evident că angajații nu vor putea să efectueze zilele libere, deoarece chiar în prezent există deficit de personal în diferite domenii, cum este învățământul, pentru categoria personal didactic și administrativ;
- Personalul din instituţiile și autorităţile publice nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate.
- Deși a acoperit ani de zile posturi care nu au fost date pentru ocupare prin concurs (din aceeași lipsa de finanţare) și a contribuit la buna funcţionare a unităţilor de învăţământ, personalul din învăţământ nu a reușit să îşi ia concediul de odihnă integral, deoarece a fost permanent solicitat la muncă pentru susţinerea examenelor, olimpiadelor, concursurilor și a altor activităţi extrașcolare, iar acum nu poate beneficia de dreptul la plata concediului de odihnă neefectuat.
- Este o măsură care poate face imposibilă misiunea directorilor unităţilor de învățământ în a găsi resursa umană care să participe la aceste activități”, se arată în document.
Plafonarea fondului de burse arată lipsa de interes a Executivului pentru Educație
O altă critică este legată de plafonarea fondului de burse și protecție socială pentru studenţi la nivelul lunii noiembrie 2024.
- „În contextul în care rata abandonului la nivelul învăţământului superior este de aproape 50%, asigurarea unui sistem de învățământ superior echitabil și accesibil ar trebui să constituie o prioritate pentru Guvern. Limitarea sau plafonarea măsurilor de sprijin existente arată încă o dată lipsa de interes a executivului față de sectorul educațional și față de studenți”, susține CES.
În plus, Consiliul Economic și Social critică și lipsa de finanțare din Educație.
- „După repetate prorogări de la aplicarea prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011 cu privire la alocarea a minimum 6% din PIB pentru finanţarea educației naţionale, art.LII al proiectului prorogă aplicarea prevederilor Legilor nr. 198/2023 și 199/2023 cu privire la alocarea a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat în vederea finanţării cheltuielilor pentru educaţie. Această prorogare arată faptul că sectorul educațional nu este considerat prioritar de către Guvern și creează un precedent ce vulnerabilizează sistemul de învăţământ”, spune CES.
Plenul Consiliului Economic și Social (CES) este alcătuit din reprezentanți ai Confederațiilor Patronale, Sindicale și ai Structurilor Asociative ale Societății Civile.
Conducerea executivă a CES este asigurată de Simion Bogdan (președinte – din partea Societății Civile), Niță Cătălin Răzvan (vicepreședinte – din partea Patronatelor), Baciu iacob (vicepreședinte – din partea Sindicatelor) și Dragoș Mohai (vicepreședinte – din partea Societății civile).
Studenții au protestat luni la Guvern împotriva măsurilor din Ordonanța trenulei, pe care le-au catalogat drept „inacceptabile”.
INTERVIURILE HotNews.ro