„Nu o faceți, domnule Merz”. Dezbatere tensionată în parlamentul german, pe tema reformei dure anti-migrație propuse de conservatori
Social-democrații și Verzii îi cer liderului conservator Friedrich Merz să nu colaboreze cu extrema-dreaptă pentru a căpăta susținere pentru o serie de propuneri ce intră în conflict cu legea germană și cea a UE, scriu Associated Press și Deutsche Welle.
Principalul favorit pentru a prelua funcția de cancelar după alegerile de luna viitoare din Germania prezintă miercuri în parlament planul pentru o reformă dură a politicii privind migrația.
Este o manevră menită să pună presiune pe partidele aflate la guvernare și să câștige sprijinul electoratului de dreapta, înaintea scrutinului crucial programat pe 23 februarie.
Liderul opoziției conservatoare Friedrich Merz, care a plasat migrația în centrul campaniei electorale, și-a înăsprit discursul în urma unui atac cu cuțitul comis în urmă cu o săptămână în orașul bavarez Aschaffenburg de către un solicitant de azil respins, care ar fi trebuit să părăsească țara.
Un bărbat și un copil de doi ani au murit în acest atac, care nu este singular – mai multe incidente grave similare au tot avut loc în ultimii ani.
Propunerile lui Merz și ale conservatorilor săi, care prevăd printre altele o suspendare de facto a regulilor spațiului Schengen, au fost criticate de social-democrați și de Verzi, care au atras atenția că extrema-dreaptă este cea care va profita de pe urma acestei poziții radicale.
Care este miza propunerilor
Germanii vor vota pentru un nou parlament pe 23 februarie, după prăbușirea coaliției guvernamentale tripartite a cancelarului social-democrat Olaf Scholz.
Sondajele arată că blocul de centru-dreapta al lui Merz, Uniunea Creștin-Democrată și aliații bavarezi din Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU), conduce cu aproximativ 30% în sondajele de opinie.
Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă-dreapta, ocupă locul al doilea cu aproximativ 20%, iar social-democrații de centru-stânga ai lui Scholz și Verzii ecologiști vin pe locurile trei și patru.
Migrația este o chestiune importantă pentru alegători, alături de problemele economice ale Germaniei.
Scopul lui Merz, scrie Associated Press, este de a oferi conservatorilor credibilitate la acest capitol și de se impune în fața AfD, partidul care militează de ani buni împotriva migrației.
Ce vrea de fapt Merz?
Merz a declarat săptămâna trecută că, dacă va deveni cancelar, va ordona imediat Ministerului de Interne să impună controale permanente la toate frontierele Germaniei și „să respingă toate încercările de intrare ilegală, fără excepție”, inclusiv ale solicitanților de azil.
El a spus că se va asigura că expulzarea solicitanților de azil respinși se va face mai repede și mai eficient.
Liderul conservator, care ar putea fi nevoit să formeze o coaliție cu partidele de centru-stânga pentru a deveni cancelar, a insistat că „compromisurile nu mai sunt posibile”.
Apoi a anunțat că săptămâna aceasta va prezenta în parlament moțiuni care includ aceste promisiuni, „indiferent de cine le aprobă” – cu alte cuvinte, indiferent dacă va avea nevoie de sprijinul AfD pentru a obține o majoritate.
Voturile care ar trebui să aibă loc miercuri vizează moțiuni fără caracter obligatoriu, care ar trimite un semnal politic, dar nu ar schimba legislația germană.
Vineri, se va supune la vot legislația propusă de conservatori care conține modificări mai puțin drastice ale normelor privind migrația.
Critici din partea social-democraților și a verzilor
Social-democrații (SPD) și Verzii, partidele din guvernul minoritar demisionar, susțin că solicitările lui Merz de a respinge fără excepție toate persoanele la frontieră sunt incompatibile cu legislația germană și cea a Uniunii Europene.
Controalele permanente ar suspenda de altfel spațiul Schengen. De menționat că Germania a introdus deja controale la granițe, dar acestea sunt parțiale și – cel puțin potrivit declarațiilor – temporare.
Cele două partide intenționează să se opună moțiunilor de miercuri, dar acestea ar putea trece cu sprijinul unei combinații de partide din opoziție, inclusiv AfD.
Stânga l-a acuzat pe Merz că și-a încălcat promisiunile de a nu colabora direct sau indirect cu AfD.
Vicecancelarul german Robert Habeck l-a avertizat pe liderul opoziției conservatoare să nu se apropie de AfD.
„Nu o faceți, domnule Merz”, a cerutt Habeck într-o postare pe Instagram, spunând că un astfel de pact ar fi un „punct de cotitură“ în politica germană și avertizând că alinierea cu AfD la politicile dure privind migrația ar „distruge Europa”.
Merz a insistat că poziția sa rămâne neschimbată – partidul său nu va aproba nicio moțiune a AfD, nu va lucra cu aceasta și nu va negocia nicio moțiune cu aceasta.
Dar a dat de înțeles că va accepta voturile AfD pentru propunerile sale.
Cum s-a ajuns aici?
Atacul din Aschaffenburg a urmat altor atacuri cu cuțitul din Mannheim și Solingen de anul trecut, în care suspecții erau imigranți din Afganistan și, respectiv, Siria – în ultimul caz, tot un solicitant de azil respins care ar fi trebuit să fie trimis în Bulgaria, unde a intrat prima dată în UE.
În cazul atacului de luna trecută de la târgul de Crăciun din Magdeburg, suspectul este un medic saudit care a intrat în atenția diferitelor autorități regionale în trecut.
Merz a spus că Germania a avut o „politică de azil și imigrație greșită” timp de un deceniu – de când Angela Merkel, cancelara din propriul său partid, a permis unui număr mare de migranți să intre în țară.
Guvernul demisionar a spus că lucrurile s-au schimbat oricum. Executivul Scholz a instituit controale temporare la toate frontierele Germaniei.
De asemenea, a înăsprit multe legi, de exemplu pentru a facilita deportările.
Autoritățile spun că 229.751 de persoane au solicitat azil în Germania anul trecut, o scădere cu 30% față de anul precedent. În primele 11 luni ale anului au avut loc 18.384 de deportări, comparativ cu 16.430 în tot anul 2023.
INTERVIURILE HotNews.ro