Episodul rar de iarnă din București care a adus cel mai mare strat de zăpadă după mai bine de un deceniu. Când a avut capitala României zăpadă de un metru

Stratul de zăpadă ajungea miercuri dimineață la 48 de centimetri grosime în București, cel mai mare din ultimii 13 ani, iar pentru următoarele zile sunt prognozate temperaturi de -18 ºC. Acum 150 de ani apăreau an de an temperaturi în intervalul cuprins între -20 ºC și – 17 ºC, în timp ce în ultimii ani cele mai reci zile au adus în Capitală temperaturi de -12 ºC, -10 ºC. 2025 va face o excepție.

• Cele mai reci luni de iarnă în București au fost în 1942, 1893, 1888 și 1929, iar cele mai calde luni de iarnă au fost în acest secol: în 2024, 2016 și 2002.
• O diferență mare față de anii 1880-1888 este că pe atunci, din cauza unui număr mare de zile geroase, lacurile din București înghețau puternic, astfel că se organizau diverse concursuri de patinaj.
• O schimbare substanțială este legată de zilele cele mai calde din februarie: pe la 1870, media maximelor absolute era de 12-13 ºC, în timp ce în ultimii ani cele mai calde zile din luna a doua aduc temperaturi de 19-20 ºC, dar și mai mult. Cea mai caldă zi de iarnă a adus o temperatură de peste 25 ºC la București.

Când a fost strat de un metru de zăpadă la București

• 109 cm în februarie 1954
  
• 80 cm în februarie 1985
  
• 73 cm în martie 1993
  
• 71 cm în decembrie 1991
  
• 63 cm în februarie 2012
  
• 48  cm în 19 februarie 2025 la stația meteo Filaret și 41 cm la stația Băneasa

O zi mai târziu, pe 20 februarie 2025, stratul de zăpadă scăzuse cu 12 cm la Filaret și 13 cm la Băneasa.

Cele mai vechi date despre temperatura din București sunt de la 1857

O temperatură nocturnă de -12 ºC sau -10 ºC în București a ajuns să ne surpindă, însă acum mai bine de 130 de ani erau normale minimele cuprinse între -20 ºC și -15 ºC pe timp de iarnă. În ianuarie erau excepțional de rare zilele cu maxime de peste +15 ºC, iar în februarie rar întâlneai zile cu temperaturi de peste 18 ºC.

Din start trebuie spus că, în România, înainte de 1900, informațiile despre vreme sunt destul de limitate, fiindcă rețeaua meteo oficială s-a dezvoltat în primii ani ai secolului XX.

• Ultima iarnă cumplită din România. Nicio temperatură de sub -38 C nu a mai fost înregistrată în țară de atunci

Staţia meteorologică București – Filaret şi-a început activitatea în prima zi a anului 1889 și pe atunci se afla aproape de marginea orașului. Capitala avea atunci mai puțin de 200.000 de locuitori.

• Cele mai vechi observații meteo despre sunt informații sigure în București datează de la 1857, când un profesor pe nume Julius Barasch a început să facă măsurători ale temperaturii exterioare la locuința sa de pe bulevardul Kiseleff. Primele date meteo lunare indicau o medie de -2,9 ºC pentru ianuarie și de +0,4 ºC pentru februarie 1857.

De la 1863 la 1869, observațiile s-au făcut sub conducerea lui Carol Davila, la spitalul militar care, pe atunci, era pe strada Știrbei Vodă. Din 1871, începe un șir de observații la Școala de agricultură și silvicultură, care era lângă Parcul Herăstrău.

• FOTO Cum a fost cumplita iarnă din 1954 – Propagandă, lopeți, disperare și nămeți

Aceste date foarte vechi sunt extrem de valoroase, oferind o imagine interesantă a iernilor de demult, chiar dacă unele au fost obținute cu instrumente rudimentare sau insuficient calibrate. Datele măsurate 100% științific sunt cele de după 1884, anul înființării Institutului Meteorologic.

În iulie 1884, ia ființă Serviciul Meteorologic al României, sub conducerea lui Ștefan Hepites. Institutul a funcționat inițial în aripa de nord a școlii de Herăstrău, iar în 1889 s-a mutat în zona Filaret.

Câteva date meteo foarte vechi, de la începuturile meteorologiei românești, arată cât de mult s-au schimbat iernile, iar aici nu vorbim despre 2-3 grade, ci despre mult mai multe.

Februarie s-a încălzit cel mai mult

Auzim adesea că temperaturile medii au crescut cu multe grade Celsius față de perioada pre-industrială, referința fiind a doua jumătate a secolului XIX. Pentru București, comparația intervalului 1881-1895 cu intervalul 2015-2024 arată că temperatura medie din lunile de iarnă a crescut și cu peste 5 ºC.

Am comparat mai multe perioade din a doua parte a secolului XIX cu ultimii zece ani (2015-2024) și rezultatul este că, dintre cele trei luni de iarnă, februarie s-a încălzit cel mai mult: media temperaturii lunii februarie este cu 6 grade C mai mare decât între 1881 și 1895.

Spre exemplu, datele din intervalul 1863-1888 arată o medie a minimelor absolute pentru decembrie și februarie de sub -13 ºC. Ultimii zece ani, cu iernile lor blânde, au adus în general minime absolute de -7 ºC în februarie și de -5 ºC în decembrie.

Trei dintre cele mai scăzute temperaturi măsurate vreodată în Capitală s-au înregistrat în secolul XIX, în timp ce în prezent o minimă nocturnă de sub -20 ºC apare o dată la câțiva ani. La început de martie 2018 a fost înregistrată pentru ultima oară o temperatură atât de scăzută în Capitală.

Cele mai reci zile de iarnă aduceau în general temperaturi cu 7-8 grade C mai mici la final de secol XIX, față de ce vedem în ultimii ani.

Cei mai calzi ani din istoria Capitalei au fost 2023 și 2024, cu medii anuale de temperatură de peste 14 ºC la stația meteo Filaret, iar cel mai rece an din secolul trecut a fost 1933, cu o medie de numai 8,6 ºC la Băneasa și 9,2 ºC la Filaret.

Luna februarie a adus de mai multe ori maxime de peste 20 ºC în ultimii zece ani, în timp ce în trecut astfel de temperaturi erau mult mai rare. În doi dintre ultimii trei ani, luna ianuarie a adus temperaturi extraordinar de mari.

• Recordurile absolute de frig din Capitală rezistă de la 1954, 1942 și 1929, în timp ce recordurile de căldură pe timp de iarnă sunt mult mai recente. Unul dintre cele mai spectaculoase recorduri din istoria meteo a României a fost depășit pe 19 ianuarie 2023: la stația meteo de la Băneasa au fost 20,9 ºC, cu 3,8 ºC mai multe decât recordul anterior.

Cea mai caldă zi de iarnă în Capitală a fost 16 februarie 2016, când la stația Filaret au fost +25,7 ºC. Valoarea este excepțională și fiindcă valul de căldură a venit imediat după mijlocul lunii februarie, și nu la final, cum s-a întâmplat în cazul altor temperaturi foarte ridicate.

Interesant este că, deși au fost multe luni decembrie cu zile foarte calde, recordul pentru ultima lună din an încă rezistă de la 1903, când pe data de 3 decembrie au fost +20,8 ºC la Filaret.

Temperatura medie lunară la stația Filaret

Decembrie

• 1896-1955: 0,0 ºC
• 1961-2024: +0,9 ºC
• 2015-2024: +3,1 ºC

Ianuarie

• 1896-1955: -2,8 ºC
• 1961-2024: -0,9 ºC
• 2015-2024: +0,8 ºC

Februarie:

• 1896-1955: -0,7 ºC
• 1961-2023: +1,2 ºC
• 2015-2024: +4,4 ºC

Cele mai scăzute temperaturi înregistrate la București

• -32,2 ºC, pe 25 ianuarie 1942 la stația Băneasa
• -30,5 ºC pe 4 ianuarie 1888
• -30,2 ºC, pe 6 februarie 1954, la staţia meteorologică Afumaţi.
• – 30,0 ºC la 25 ianuarie 1942, la stația Filaret
• – 29,2 ºC pe 26 ianuarie 1881
• – 29 ºC pe 10 februarie 1929, la stația meteo Băneasa
• -28,7 ºC pe 21 ianuarie 1880

Cele mai calde luni de iarnă la București

• +8,4 ºC în februarie 2024
• +7,3 ºC în februarie 2016
• +6,6 ºC în februarie 2002
• +6 ºC în decembrie 1960
• +5,7 ºC în februarie 2020
• +4,7 ºC în ianuarie 2023
• +4,4 ºC în decembrie 1950 (cea mai caldă lună din prima jumătate a secolului XX)

Cele mai reci luni de iarnă la București

• Ianuarie 1942: -10,6 ºC la Băneasa și -10,3 ºC la Filaret
• Ianuarie 1893: -10,6 ºC la Filaret
• Ianuarie 1888: -10 ºC
• Februarie 1929: -9,8 ºC la Filaret
• Februarie 1954: -9,5 ºC la Băneasa și -9 ºC la Filaret
• Ianuarie 1947: -8,9 ºC la Filaret
• Ianuarie 1963: -8,6 ºC la Băneasa
• Februarie 1985: -7,7 ºC la Băneasa

Surse: Anuar Clima RSR volumele 1 și 2, caracterizări meteorologice ANM, volumul Clima României (ediția 2008), platformele online TuTiempo și infoclimat