Trump îi oferă lui Putin un alt München, scrie The Atlantic

Hitler nu dorea un acord de pace or, nici Putin nu vrea asta, scrie The Atlantic. Hitler a regretat acordul convenit cu Neville Chamberlain la München, în 1938. Ceea ce voia el de fapt era războiul – obiectivul său era acela de a cuceri prin forță întreaga Cehoslovacie – un prim pas înainte de a cuceri toată Europa.

El nu își închipuia că guvernul britanic și cel francez se vor arăta atât de lașe încât să îi ofere tot ceea ce el ceruse în mod public, respectiv, dezmembrarea Cehoslovaciei și ocuparea Sudeților de către armata germană. Atunci când au făcut-o, Hitler s-a văzut silit să accepte, dar el era nemulțumit. Peste cinci luni, el a ordonat ocuparea militară a întregii Cehoslovacii, încălcând astfel Acordul de la München, iar șase luni mai târziu, el a invadat Polonia.

Negociatorii lui Trump i-au oferit lui Putin aproape tot ce el ceruse în mod public și fără să pretindă nimic în schimb

Astăzi, Administrația Trump îi oferă lui Vladimir Putin un acord gen-München destinat Ucrainei. Negociatorii lui Trump i-au oferit lui Putin aproape tot ce el ceruse în mod public și fără să pretindă nimic în schimb. S-ar putea ca ei să creadă că, dacă îi oferă totul imediat, el va fi de acord cu încetarea focului și cu un soi de acord care i-ar salva fața lui Donald Trump, permițându-i să pretindă „mantia” de împăciuitor, la fel cum a făcut-o și Chamberlain, deși doar pentru câteva luni.

Va accepta oare Putin? Deocamdată, grație manevrelor antiucrainene ale lui Trump, el își oferă luxul de a urmări certurile dintre Washington și Kiev cu privire la termenii înțelegerii, în timp ce continuă „să ia la pumni” populația Ucrainei și rețeaua energetică a acesteia, aducând țara în pragul prăbușirii.

Dar până acum, Putin a fost clar în privința termenilor pe care i-ar accepta pentru a se ajunge la pace. La fel ca în cazul lui Michael Corleone în filmul Nașul II, oferta lui înseamnă „nimic”.

Fără garanții de securitate, fără o Ucraină independentă și suverană, poate chiar fără nicio încetare a focului. Obiectivul lui Putin, acela pe care el l-a avut chiar de la început, este încorporarea Ucrainei în Rusia și eliminarea completă a națiunii, a limbii și a culturii ucrainene. El va accepta bucuros predarea Ucrainei numai atunci când Kievul va fi gata să accepte asta, dar până atunci, el își va continua războiul până când va obține totul.

Pentru Putin, acceptarea unor trupe europene în Ucraina nu înseamnă nimic altceva decât acceptarea NATO

Să începem cu garanțiile de securitate. Putin nu a fost niciodată de acord cu asta pentru Ucraina – sub nicio formă. Putin și purtătorii săi de cuvânt au tot repetat că Moscova nu va accepta niciodată ca prezența unor trupe europene pe teritoriul ucrainean să fie înscrisă în vreun acord de pace.

Pentru Putin, acceptarea unor trupe europene în Ucraina nu înseamnă nimic altceva decât acceptarea NATO, după cum a declarat ministrul de externe, Serghei Lavrov, chiar săptămâna trecută.

Nici refuzul lui Putin nu este greu de înțeles. Orice acord care ar duce la mobilizarea unor trupe occidentale pe teritoriul Ucrainei ar pune, obiectiv, Rusia într-o mai proastă poziție strategică comparativ cu cea de dinaintea invaziei.

După trei ani de conflict, aproximativ 1 milion de victime și o situație economică tot mai grea, Putin nu ar fi reușit decât să întărească cercul de forță din jurul Rusiei, inclusiv prin admiterea în NATO a Suediei și Finlandei, aducând astfel niște forțe ostile mai aproape de frontierele Rusiei și sporind totodată substanțial chiar și condițiile de apărare pe timp de pace.

Putin a respins și ideea unor garanții internaționale în privința securității Ucrainei

Ambițiile sale frontaliere din Europa ar fi blocate, poate, pentru totdeauna. Dacă Trump ar putea vedea lucrurile și dincolo de aura propriului său geniu ca pacifist, el și-ar putea da seama că, pentru Putin, o încetare a războiului cu niște trupe europene pe teritoriul ucrainean, indiferent care ar fi scopul lor, ar însemna un eșec strategic colosal.

Putin a respins totodată și ideea unor garanții internaționale în privința securității Ucrainei chiar și fără trupe în teren. Primele negocieri, purtate în 2022, s-au blocat tocmai din cauza acestui aspect. Ucraina dorea un angajament internațional care să-i vină în ajutor dacă Rusia ar lansa un nou atac – ceva echivalent cu Articolul 5 din Tratatul NATO.

Asta nu ar fi însemnat prezența unor trupe străine pe teritoriul ucrainean – sau chiar a unor relații oficiale între Ucraina și NATO – ci mai degrabă un angajament al statelor semnatare prin care Ucraina să primească un ajutor „neutru” în cazul în care ar fi invadată. Putin a respins asta, susținându-și dreptul de veto al Rusiei în privința oricărei acțiuni de acest fel.

Putin a cerut o limitare strictă a capacității forțelor ucrainene

Putin a insistat chiar ca Ucrainei să nu i se permită să dețină o armată care să poată rezista în fața unei noi invazii rusești. El a cerut o limitare strictă a capacității forțelor ucrainene și a respins orice modalitate prin care Statele Unite sau Europa să-și poată continua livrările de armament pentru a ajuta Ucraina să se apere în fața vreunui atac viitor. Pe scurt, cererea de nestrămutat a lui Putin în orice acord de pace a fost aceea ca, în esență, Ucraina să rămână fără apărare.

În plus, Putin a cerut încă de la început înlăturarea guvernului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – aceasta fiind condiția prioritară înaintea încheierii vreunui acord. Ar fi mirare dacă el chiar s-a așteptat vreodată la acceptarea acestei pretenții. Ce națiune ar fi de acord să-și înlăture guvernul în schimbul păcii, în afara cazului în care ea s-ar preda?

Totuși, el se ambiționează să pretindă asta. Potrivit unor informații, în acest moment oficialii lui Trump se căznesc să-l silească pe Zelenski să părăsească puterea și să-l înlocuiască prin cineva care s-ar arăta mai prietenos față de Moscova. Judecând după reacția majorității ucrainenilor față de ‚ambuscada’ asupra președintelui lor din Biroul Oval, un asemenea efort nu ar fi încununat de succes. Dar faptul că oficialii lui Trump încearcă asta demonstrează că Putin nu a cedat nici cu un milimetru în fața numeroaselor concesii ale lui Trump.

El nu a renunțat cu o iotă la marea sa pretenție legată de „denazificare”, înțelegând prin asta înlăturarea limbii ucrainene ca limbă oficială a Ucrainei – limbă care să fie înlocuită cu rusa – a culturii și a naționalismului ucrainean – toate astea, în opinia lui Putin, echivalând cu rezistența în fața dominației Moscovei. Dacă cineva dorește să știe ce anume speră Putin să facă cu Ucraina după ce i-ar obține controlul, acel cineva nu are decât să se uite la ce face el deja pe teritoriile ocupate de Rusia, unde ucrainenii sunt siliți să devină cetățeni ruși și unde orice rezistență duce la închisoare, tortură și execuție.

Putin nu vorbește despre încetarea focului nici măcar cu oamenii săi.

În Occident, toți par să creadă că, la un moment dat, în Ucraina, se va ajunge la o încetare a focului. Dar o persoană care nu vorbește niciodată despre încetarea focului este Putin. El nu vorbește despre încetarea focului nici măcar cu oamenii săi. El nu le-a propus niciodată ucrainenilor sau americanilor o încetare a focului.

Lumea presupune că el ar vrea asta din cauză că pierderile sunt împovărătoare și economia lui are de suferit. Dar, după cum eu și alții am mai susținut, Putin trebuie numai să creadă că Ucraina este mai aproape de prăbușire decât el și că, deși el are de suferit, ucrainenii suferă mai mult. Ultimele demersuri ale lui Trump de a paraliza apărarea Ucrainei în fața atacurilor cu rachete și drone, respingând notele transmise de serviciile americane de informații, nu pot decât să întărească această estimare.

Se prea poate ca Putin să fie tentat să ajungă cu Trump la un acord de genul celui de la München doar din dorința de a sprijini un președinte american ce pare hotărât să îi ofere lui Putin ceva ce el nici nu și-a imaginat că ar fi posibil – o capitulare completă în privința luptei la nivel mondial, distrugerea alianței NATO, izolarea unei Europe slăbite și un drum deschis, menit să-l facă pe Putin să-și atingă marile sale obiective, respectiv, refacerea Uniunii Sovietice și a imperiului ei din Europa Centrală și de Est.

Or, aici se opresc asemănările cu Münchenul, pentru că, oricare ar fi fost concesiile lui Chamberlain, printre ele nu s-a numărat schimbarea taberelor în criza europeană și nici o alianță cu Hitler vizând divizarea continentului.

Trump este imprevizibil și ar putea să-și schimbe oricând tactica, cel puțin parțial

Și totuși, s-ar putea ca el să-și facă socotelile crezând că obține deja asta, și încă pe gratis. Se prea poate ca prejudiciile aduse de Trump în privința NATO să fie ireparabile. Alianța s-a bazat pe o garanție americană pe care acum nu se mai poate baza, ca să nu spunem mai mult.

Dar Trump este imprevizibil și ar putea să-și schimbe oricând tactica, cel puțin parțial. Acesta este motivul pentru care Putin caută să obțină cât mai rapid o victorie. S-ar putea ca el să nu mai aibă o șansă la fel de mare ca asta pentru a-și atinge obiectivul propus în urmă cu trei ani, atunci când și-a lansat invazia.

Dar un lucru e sigur. Trump nu știe poker. Grație acțiunilor sale de până acum, Putin nu a fost nevoit să-și arate vreo carte. Trump pretinde că știe ce vrea Putin, dar, prin ceea ce face, el arată că nu are vreo soluție. Într-o zi, Trump afirmă că Rusia dorește pacea din niște motive pe care „doar eu le știu”. Mai apoi, el îl avertizează pe Putin că va impune noi sancțiuni.

Probabil că Putin își râde în barbă. El a ținut deja piept sancțiunilor americane în mai toți acești trei ani, iar alte asemenea sancțiuni nu mai reprezintă cine știe ce amenințare Dacă asta ar fi singura carte pe care Trump intenționează să o arunce în joc, Putin va câștiga și, curând, Ucraina va fi distrusă. Neville Chamberlain credea că Hitler nu va încălca Acordul de la München pentru că Hitler îl respecta. Trump își face aceleași iluzii legate de Putin. S-ar putea ca noi toți să plătim acest preț.